fetelor, daca sunteti curioase, ia priviti aici:
http://www.birthdiaries.com/diary/vaginalbirths.htm
dar va avertizez, s-ar putea sa vi se faca rau. Pe bune

Maica, dar tu nu ai liniste??? De ce umbli "pe coclauri"??? Stai aici nemiscata pe forum si nu mai umbla dupa prostii. Ca am crezut ca o sa mor dupa ce am privit cateva poze.

te-am avertizat

Stiu, dar nu prea cred ca merge sa pui la incercare curiozitatea unei femei... mai ales una gravida.

Groaznic, si inca nu cred ca m-am uitat la tot. Da' cred ca nu mai nasc! Il tin in burta pana ii fac buletin.

moamaaaa wawww ....mai feteleor cateodata ma simt in stare sa o aduc pe lume dar cateodata imi tremura chilotii ..sunt zile si zile..voua nu vi -i se intampla...bine acum dupa ce am vazut imaginile 2 saptamani sunt neputincioasa

pupici

...eu , curajoasa curajoaselor...acum imi tremura chilotzii pe mine de teama ...si culmea e ca vorbesc serios !!! Ne-ai cam facut-o cu imaginile alea

ideea nu era sa ne speriem, desi eu am avut limbrici si nu m-am linistit pana n-am vazut cam tot ce era la intensitate maxima
si-acuma vad o foarfeca in fata , inspaimantatoare
Asta e realitatea doar ca v-am oferit o... schimbare de perspectiva Adica , cum se vede nasterea de la celalalt capat.
in rest, totul e la fel

Codruta,

Mi s-a parut super interesant. Eu m-am uitat mai mult la nasterile cu op. cezariana, si sincer nu imi imaginam ca e chiar atat de complicat si ca atata lume sta cu ochii si cu mainile pe tine.

Intradevar trebuie sa fii tare sa te uiti la ele, dar dupa ce te uiti de cateva ori, te obisnuiesti macar cu ideea, nu mai este totul o enigma.

hei fetelor,curaj,asa se intampla cu noi toate si groaznic e doar pana in momentul cand iasa bebele,priviti si in poze cat de fericite sunt mamicile dupa ce isi tin deja bebeii in brate

Asta asa este. Dupa ce il vezi pe bebe parca uiti de toate. Si apoi, toate trec, mai greu sau mai usor, dar bebe ramane si e o minune !

Merita totul !

m-am uitat si eu la cateva, am inceput cu cele soft si am ajuns la cele hard... si pur si simplu am plans la fetita de 22 de saptamani... fetele - NU VA UITATI decat la primele...

asa i-a spus si Dumnezeu Evei si tocmai de aia a papat marut

Mai bine de mine. Nu stiam ca am o ambitie atat de mare. Am citit ce ati scris voi inainte sa ma arunc in linkul codrutei si bine am facut.
Nu am intrat. Dupa ce ca-s panicoasa si disperata si...nu mai scriu mai multe ca ocup tot forumul... imagini d'alea mai imi trebuiau...
Poate o sa ma uit dupa ce vin acasa cu bebeul... asa de comparatie...

Mai bine sa nu te mai uiti dupa aceea, sa nu te apuce frica pentru al 2-lea

eh, sunt sigura ca la al doilea nu o sa mai fie cazul... ca deja o sa il am pe bebita de acum...
acu' mi-e frica de necunoscut, atunci o sa fie altceva...

Nu zi hop ca nu sunt 2 sarcini la fel !

Prima data cand m-am uitat la cateva imagini, m-am ingrozit. Acum am avut rabdare si inima tare si m-am la mai multe imagini. Nu mi s-au mai parut atat de oribile (cred ca prima data m-am uitat la alea hard). Am constatat ca multe mame au nascut acasa cu moasa si nu prea am vazut epiziotomii si nici nu s-au rupt, pe cand la noi slava domnului, e o chestie asa de rutina prin maternitati. Care cum le-am auzit ca au nascut natural, mai ales in ultimul timp ( nu acum 10-15-20 de ani cand te lasau in voia sortii) toate au avut facuta epiziotomie. Ce sa inteleg de aici, ca romancele nu sunt asa de elastice ca femeile alea din strainatate?! Sau conteaza cat de mult ajuta la prevenirea rupturilor moasa sau medicul sau cine asista la nastere?

nu ma astept sa fie la fel, dar macar o sa mai fi trecut prin asa ceva si o sa fie altceva...

OFF-TOPIC: nu stiu cat de "elastice" sunt sau nu sunt romancele noastre, dar poate ca la noi doctorul sau moasa prefera sa coasa o singura taietura ca sa nu aiba mult de lucru si sa "teasa" o chestie facuta franjuri (ca dr nu stie din-nainte cum va reactiona pielea fiecarei mamici) si poate se gandesc (in ultimul rand) si la recuperarea noastra... ca noi nu putem sa stam in pat si cu ajutor strain in casa pana ne vindecam... asa ca fac ei taietura si scot bebele apoi ne cos ca sa ne putem reveni in 48 de ore (ca atat ne tin in spital daca nu sunt complicatii)... apoi sa plecam acasa apte de a face toata treaba ca si inainte de a fi insarcinate (bine ca nu suntem toate asa, dar...)

Criss, vreau sa spun ca dupa ce ca nu le-a facut nimeni epiziotomie ca au nascut acasa, nici nu s-au rupt.

Bineinteles,si eu sunt curioasa dn fire...Si le-am luat in ordine. Stiam ce avea sa urmeze, dar m-am uitat... Mi-am amintit prin ce am trecut si eu...dar stiti care e chestia, in spital iti fac si o anestezie, nu te taie asa. e mai mare impactul cand vezi, dar atunci nu simti mare lucru...Nu va mai speriati ca va fi bine si imediat va veti trezi cu bebe-ul in brate! Veti fi asa ametite de travaliu si calmante ca nu veti sti cand va trece timpul si, hop, mogaldeatza! Curaj!

Buna, eu am inceput sa ma uit pe site pe la 9 m-am uitat cat m-am uitat si m-am trezit la 12.30 in pat, acum m-am uitat iar la fetita aceea de 22 saptamani, si sincer parca cat de greu ar fi sa nasc multumesc ca am trecut de 22 se saptamani si cu siguranta cred ca avem rabdare si totul merge bine.
Aveti grija de voi nu va zic curaj, nici eu nu am dar poate pe moment ne imbarbatam si avem putere, cum au trecut atatea mamici prin asta o sa trecem si noi.

Fetelor, eu n-am avut curajul sa ma uit la cele "hard"
Oricum, pot spune ca acum am o idee mai clara asupra ceea ce mi se va intampla ... Dar am o problema care ma chinuie: cand vad bebelusii aia plini de sange, am senzatia ca este dureros ceea ce li se intampla lor ... Mai ales cand le taie cordonul ombilical, ma gandesc ca ar fi ca si cum mi-ar taia mie cineva un intestin . Nu stiu daca e asa sau nu, dar numai cand ma gandesc la lucrul asta mi se face rau Sper sa nu vad prea multe cand o sa nasc ... mizez pe dimensiunea burtii mele

intr-adevar si pt ei este dureros, imagineaza-ti ca trebuie sa treaca prin bazin, printre oasele tale, apoi sa se strecoare prin vagin si el saracu' nici nu stie ce se intampla...Dar la taierea cordonului ombilical n-are nici o treaba ca nu simte nimic.

Fetelor, eu nu am avut curaj sa deschid pozele alea. Sincer, va admir. Poate o sa ma uit la ele dupa ce o sa se nasca bebe. Inainte, cred ca nu e indicat pt mine.

M-au ingozit la inceput dar cred ca m-au ajutat mai bine sa inteleg ce se intampla. Si ma scot din sarite mamele alea care au nascut si nu s-au rupt si nici nu afost nevoie sa le taie. Pe cand la noi... si ce daca face anestezie ( nu stiu cat reduce xilina din durere, parerea meu ca nu prea - asta se foloseste ca anestezic la epiziotomie). Pe mine ma trec fiori reci prin tot corpul si injur de mama focului cand ma intep in deget atunci cand cos goblen, si pe deget pielea este mai tare, ce sa mai vorbim de cusut acolo jos unde stiti si voi cat de sensibila este pielea!

mirandolina,,,,,,n-ai somn? am vazut ca mai sunt 5 zile si intrii in prelungiri...sa dea Dumnezeu sa fii puternika

Pana acum cateva saptamani eram super puternica si ma simteam pregatita, acum insa m-a cam apucat frica si prefer sa nu ma gandesc la nimic. Ma adaptez la locul faptei. Da' vad ca nu numai eu n-am somn?!

mirandolina ..daca si la ora asta esti treza...m-ai luat

Cred ca eram dar ma chinuiam sa dorm si nu mai stateam in fata calculatorului. Oricum azi noapte nu prea am dormit.

Buna, fetele!
Sunt noua prin zona si am picat destul de bine pe tema aleasa de voi. In ideea ca imaginile cu pricina nu-mi sunt straine. Le-am vazut inca dinainte de a ramane insarcinata. Nu cred ca durerea m-a speriat cel mai tare. M-a speriat ideea ca o sa nasc in Romania, intr-un spital ciudat, cu oameni care nu respecta momentul acesta atat de important pentru noi. Cred ca se poate trece peste orice durere, daca nu e insotita de ideea de degradare, de umilire, de dezinteres. Sper sa ma ajute Dumnezeu, ca si pe voi, si sa am parte de oameni cu mintea intreaga si cu suflet. Nu importa ce imagini voi mai vedea, imi doresc sa nasc natural, asa cum a lasat Dzeu momentul asta. Nu vreau o programare pt. copilul meu. Fireste ca accept cezariana daca situatia o impune. Dar nu o vreau. Va pup si aveti credinta. Bebici frumosi si sanatosi!

ai maaaare dreptate!
si pe mine ma irita ideea ca va trebui sa-mi las demnitatea deoparte si sa nasc ca o vita, cu o moasa plictisita care-mi va reprosa ca nu stiu sa nasc . Am inteles ca asta-i modelul in Ro la multe maternitati...
dar sa speram ca totul va trece fara urme prea adanci in psihicul meu. Important e copilul, sa fie sanatos. Restul nu mai conteaza

sa ne ajute Dumnezeu

Hai ca ai fost tare de tot cu faza aia, cu moasa care iti va reprosa ca nu stii sa nasti. Din pacate ecam adevarat. Sa ne dea dumnezeu sanatate si putere sa nu ne lasam calcate in picioare, dar mai ales copilasi sanatosi.

din pacate nu e doar imaginatia mea... Chiar exista o moasa care in timpul travaliului le reproseaza gravidelor ceva de genul asta: "hai, cum ai stiut sa te ..., sa vad acum daca stii sa nasti..."
sa ne fereasca Dumnezeu

cred ca daca imi spune careva asa, o sa ii trag una peste ochi...
nu e treaba ei cum am stiut sau cum n-am stiut. sa-si vada de ale ei.

Si mie mi-a fost teama de asta, dar din fericire am dat peste niste persoane deosebite,chiar le-am vizitat cand au intrat iar in tura. Deci se poate sa fie si bine. Bafta!

Eu cred ca le strang de gat, daca se poarta necuviincios. Am un chef de scandal de cand stau singura acasa si n-am cu cine vb, ca daca-mi zice vreo una ceva fac o adevarata mahala acolo, ca sa-mi scot parleala pentru lunile cand n-am avut cu cine vb prin casa.

mamaaaaaa... esti periculoasa...

ce voinice suntem , acum... Sa vezi cand vom fi epuizate de travaliu, si stoarse de vlaga..
Prefer sa-mi pastrez energia pt BB , promit sa nu bat pe nimeni, orice mi-ar zice atunci.
dar ii spun la tati care n-a fost cuminte si asta e mai ca mine, le bate pe toate

pai, nu trebuie sa ne ajute si pe noi cineva?

Moasa aia care reproseaza ca ...asa cum am stiut sa...trebuie sa stim sa si nastem...e cam batuta in cap...pai am stiut sa...pt ca am facut multa practica ...ori pt nastere nu faci practica decat o data, de doua ori in viata...
...si eu am avut noroc de o dr si o asistenta cumsecade...

chiar asa
de-ar stii ea cat am exersat

chestia asta e de tinut minte ca sa putem da replica pe loc, sa vedem ce mai spune...
dar as prefera o moasa de treaba care sa nu ma critice pt nestiinta mea. e acolo sa ma ajute nu sa ma critice.

Conteaza f mult atitudinea dr-lui si a asistentei, pt ca ti-e destul de rau si te simti destul de naspa ca sa mai arunce cineva cu nuca in perete...numai de reprosuri n-ai nevoie atunci, ci de incurajari...pt mine a contat si simplul fapt ca-mi spuneau pe numele mic si ma sustineau chiar si atunci cand simteam ca sunt epuizata de atata efort...ele ziceau ca mai e putin, iar mie mi se parea ca nu se mai termina odata tot chinul ala (parca trageam dupa mine un marfar)...pana la urma mi-au facut o perfuzie cu oxitocina care m-a ajutat, ca in nici o juma de ora bebele meu facea gura! Si ce gura!!!

fetele Dumnezeu sa ne ajute..ca altele nasc pe camp singure fara doctori si alea alea.... bine si daca dai peste o mutra acra care avea telenovela exact cand ti-a venit tie sa nasti....wawww Fereasca Dumnezeu

Am vazut si eu imaginile de pe acel site prezentat de codruta si m-au cam ingrozit.Eu oricum nasc prin cezariana si as vrea sa vad niste imagini cu astfel de operatii ---ca sa-mi fac o idee despre ce o sa se intample.Stie cineva unde as putea sa caut?