Am cautat dar nu am gasit nimic. Si eu vreau o fetita. De ceva timp mi-a intrat in cap faptul ca vreau o fetita si il innebunesc pe sotul meu. Daca atunci cand am ramas insarcinata nu mi-am dorit ceva anume, baiat sau fata, acum vreau sa am o fetita. Cum e sa ai 2 copii, e greu?

da,destul de greu daca nu te ajuta nimeni.cateodata cand sotul meu este la servici 24 de ore(este suofiter in MAI) simt ca nu se mai sfarseste ziua pt ca fiecare copil cu cerintele lui.Baiatul trebuie dus la gradinita,adus acasa,mancat,culcat la pranz,dus afara la joaca,iar searatrebuie spalati amandoi,hraniti amandoi,culcati amandoi.Nu vreau sa te sperii,eu mi-am dorit ft mult 2 copii,dar n-am crezut ca va fi atat de greu singura.totusi momentele de satisfactie sterg cu buretele clipele grele si un zambet al fetei sau o realizare a baiatului imi da puteri sa trec muntii pt ei si as porni de la capat oricand(asta nu inseamna ca mai fac alt copil,nici gand )

Cristina, poti intra pe messenger ca sa mai discutam? Nick name-ul meu este tot Geany_bc. Chiar vreau sa mai discutam.

CRISTINA, am citit ce ai scris tu mai sus cu mult interes, pt ca in curand voi fi in aceeasi situatie ca si tine, singura diferenta fiind ca baietelul meu e mai mic, deci va fi un pic chiar mai greu, pt ca e foarte dependent de mine (ca doar stam impreuna de 2 ani...si ne iubim tare mult)...eu o sa-l am pe sot langa mine macar seara...sper sa ma descurc....daca e sanatate trecem peste toate!

buna,Diana!Felicitari pt curajul tau si iti doresc o nastere ft usoara si un bb sanatos,caci asa este cum ai spus tu sanatatea e mai presus de toate.Si eu sunt ft apropiata de baiatul meu care este un mare pupacios(eu l-am invatat asa),dar nu cred ca iti va fi greu d.p.d.v al apropierii dintre voi doi. Daca iti va fi greu va fi pt ca va trebui sa-i multumesti pe amandoi in acelasi timp,dar cu rabdare totul se rezolva.la inceput Cosmin(baiatul meu) ma intreba de fiecare data cand luam fata in brate daca o iubesc pe ea mai multsi eu ca sa-l impac i-am spus ca ii iubesc la fel pe toti,asta a fost singura manifestare de gelozie din partea lui. Sper sa fie si la tine la fel,si sper sa te pot ajuta cu sfaturi daca vrei.

Multumesc pt incurajari! In general sunt optimista, asa ca nu-mi fac prea multe griji, dimpotriva, abia astept sa ma vad mamica de doi copii!

Cristina,esti o fericita pt.ca copiii tai,de fapt baiatul tau nu este gelos,la mine sunt gelosi amandoi.Daca il iau in brate pe unul,vrea si celalalt,dulciurile trebuie sa fie la fel,jucariile la fel samd.
Sotul meu tot subofiter in MAPN este,deci iti dai seama cam ce fel de ajutor am din partea lui,cu toate ca nu sta chiar 24ore la serv.
Am noroc ca stau cu mama.
E si greu,dar si frumos cu doi copii.

si eu stau cu o bunica care mi-a fost de mare ajutor la baiat,dar acum nu mai vede bine(are 84 de ani) si nu prea am curaj sa o las in casa singura,mai ales cu fata;totusi e mare lucru sa stea cineva langa ea si sa-mi fac treba prin casa stiind ca ma va chema daca plange sau vomita,ca face asta cam des.pediatrul a zis ca este ft lacoma si din cauza asta vomita si sa nu-mi fac griji,dar........Eu ma simt excelent ca mama a doi copii,desi as vrea sa am mai mult ajutor din partea sotului meu,dar asta este,serviciul e servici.Cred ca acum e fata prea mica ca sa fie gelosi unul pe celalalt,dar mai tarziu nu se stie,poate ca voi pati la fel ca tine.Eu am o sora mai mica cu 4 ani ,dar ne-am inteles bine in copilarie si acum si mai bine,numai ca acum e casatorita de 3 ani in Spania si o vad rar.M-as bucura daca mi-ai mai da sfaturi,ca tu ai mai multa experienta cu 2 copii.

Eu sunt singura la parinti si nici macar verisori nu ama vut, asa ca eram de un egoism si o gelozie crunte. De cate ori venea in vizita cineva cu un cpoil mai mic nu ii lasam pe ai mei sa il ia in brate, cand ziceau ai mei ca un copil e frumos plangeam de ciuda. Asa ca acum mi-e o frica de cum o sa reactioneze baiatul meu la bebe doi, de nu pot sa va spun, sper sa nu sufere, ca el e mai interiorizat, nu e asa ca mine, sa nu se lase pana nu obtine ce vrea, asa ca mi-e ca daca o sa i se para ca il iubim mai mult pe bebe doi o sa se retraga si o sa sufere. Dar fiind inca mic (exact doi ani o sa fie intre ei daca bebe doi vine la termen) sper sa fie bine pana la urma.

fi convinsa ca va fi bine pt ca tu vei fi acolo sa supraveghezi totul si eu cred ca un copil nu este gelos fara motiv ,tot ce trebuie sa faci este sa ai multa ,multa rabdare cu cel mare si sa-i acorzi la fel de multa atentie ca inainte de venirea lui bb,desi uneori va fi imposibil ;si eu uneori nu reuseam in primele zile acasa si il certam pe Cosmin ca face una ca face alta,dar dupa aceea ma certam in gand si incercam sa ma calmez si sa inteleg ca el incearca sa-mi atraga atentia si vrea si el sa fie luat in brate si alintat.Ai sa vezi ca totul va fi bine si timpul va fi aliatul tau si te va invata sa te descurci cu amandoi;eu pot sa spun ca numai dupa 2 luni e deja mai bine ca in primele zile.Mult succes!

Am zis ca baietii mei sunt gelosi da ,intr-adevar,dar au cu cine semana ,cu mine,eu am fost geloasa.Cu toate ca mai am trei frati mai mari decat mine si eram cea mai rasfatata,tot eu eram cea geloasa.
Cand l-am nascut pe Calin,i-am acordat mai multa atentie lui Codrin,insa acum este=intre ei.Sunt baieti mari si tin f.mult unul la altul,acum se joaca mai mult impreuna decat inainte,se cearta mai putin,se bat mai putin si au niste momente de tandreteeee...,de-ti vine sa-i mananci.

Eu am o fetita in varsta de 4 ani si 5 luni si un baietel de numai 15 zile.

Deocamdata vad ca se inteleg foarte bine, Alice e toata ziua pe langa el sa il pupe, sa il mangaie, sa il tina in brate, ne anunta cand plange baiatul, se tot baga in sufletul lui si ii spune : "Ce faci Andrei ? O vezi si tu pe surioara ta ? Eu sunt, Alice !"

Sa vedem insa si cand or mai creste ce va fi.

Oricum, trebuie sa fim foarte atenti la ea, ca desi nu e rau intentionata totusi m-am trezit zilele trecute ca l-a luat de la el din patut din dormitor si l-a adus la sufragerie. Bine ca a stiut cum sa-l ia (am tot facut exercitii cu ea inainte sa nasc cu o papusa) si bine ca nu s-a miscat nici el, ca altfel sigur il scapa).

Aseara pe la 00:30 m-am trezit cu Alice la mine in dormitor (eu dorm acum cu Andrei in camera si ea cu tati in camera, desi are camera ei, dar nu mai vrea sa doarma singura la ea). Vroia cu orice chip sa doarma si ea cu mine. Am incercat sa ii fac loc cat de cat dar nu se putea sta, toata lumea ar fi stat chinuita, si ea si eu si Andrei, ca acolo am pentru mine o canapea extensibila, nu prea mare, cam cat pentru 1 persoana.

Intr-un final am convins-o sa se duca sa doarma cu tati la dormitor, dar nu prea i-a placut. Il iubeste mult pe Andrei si abia asteapta sa mai creasca sa se poata juca impreuna. Totusi sunt unele lucruri care nu prea ii plac.

Of, innebunesc cand aud chestii din astea, pai io mor daca imi apare John naoptea in camera si vrea sa doarma cu mine iar io nu pot sa il iau, cred ca ma culc pe jos cu amandoi copiii, unul de-o parte unul de cealalta. Mi-e foarte frica sa nu sufere John cand o sa apara bebe doi. Mai tarziu normal ca o sa inteleaga si o sa se iubeasca, ca daor sunt frati, dar acum cat e mic, ce sa priceapa el ca ala e si mai mic si are nevoie de ma-sa cam non stop? El o sa perceapa doar ca mami nu mai e la dispozitia lui si deci nu il mai iubeste. Imi vine sa plang deja.

Si mie, dar nu am ce sa fac. Fac si eu ce pot, ca nu sunt decat una (si operata pe deasupra )

Azi noapte m-am trezit si eu cu Razvan peste mine. Se trezise bietul de el pt ca facea pipi si tati dormea atat de profund, ca nu l-a auzit. L-am pus pe olita, a facut pipi si apoi l-am bagat cu mine in pat (in dormitor, unde dorm cu Alexandra, avem o dormeza, cea pe care dormeam cu tati pana sa ne mutam in sufra si sa-l lasam pe Razvan sa doarma pe ea...offf de cate ori am folosit verbul "a dormi"! ) Am avut loc amandoi si mi-ar placea sa se obisnuiasca sa doarma din nou in dormitor, ca sa pot sa ma intorc iar langa tati si copiii sa ramana in camera lor, mai ales ca Alexandra se trezeste o singura data pe noapte.
La pranz dorm in aceeasi camera, Razvan pe dormeza, Alexandra in patutul ei. De obicei eu o alaptez pe fetita, iar baietelul se intinde si el langa mine, mai vorbim, ne mai mangaiem si adoarme si el imediat, iar cand se trezeste, isi ia paturica taras si vine la mine (unde ma gaseste, in sufra sau in bucatarie). Deocamdata Razvan accepta faptul ca eu o bag in seama si pe Alexandra, mai ales ca-l implic si pe el, atat cat pot, in activitatile legate de ea...sa vedeti faza...azi, cand o alaptam pe Alex, a vazut ca din celalalt san curge lapte si mi-a aratat"cate"(adica lapte) si l-am intrebat"vrei sa papi si tu?". A dat sa puna boticul, sa suga si el, dar mi-a fost teama sa nu ma muste pt ca nu mai stie sa suga (am vrut sa-i dau mai demult ceai cu biberonul si am vazut ca nu mai tragea, ci astepta sa-i curga laptele in gura) si nu l-am lasat.
Imi place ca e afectuos cu ea, rareori mai are accese de violenta (de obicei daca e obosit sau ii e foame), dar atunci nu-l las sa se apropie de ea. Oricum, e destul de posesiv, rareori lasa pe cineva sa puna mana pe carutul ei sau pe ea.

Noi inca dormim cu John in camera si am decis acum cateva zile ca vom pune si patul lui bebe tot la noi in camera pana la vara, cand oricum vom pleca de aici cateva luni, iar apoi ne vom muta intr-un apartament cu 4 camere si vom pune copiii impreuna in camera lor. John va avea atunci 2 ani jumate si bebe 6 luni. Cred ca asa vom minimaliza suferinta lui John, care nu se va vedea inlocuit si in 6 luni deja va fi si bebe mai mare si ii vo putea lasa impreuna peste noapte. Sper sa ne reuseasca planul. voi ce credeti?

E o idee buna, mai ales daca aveti loc toti patru, dar ai grija cu incalzirea, sa nu se faca prea cald in camera cu atata lume.

NU, ca io nasc la jumatea lui martie, cand aici e primavara de-a binelea, in jur de 25 de grade afara, asa ca nu cred ca o sa avem nevoie de incalzire. O sa-mi iau oricum termometru, mersi ca mi-ai zis.

Si Luana mea va avea un fratior si mi-e tare teama ca nu va face fata situatiei. Este un copil foarte cuminte insa e un pic egoista. De exemplu, soacra mea i-a cumparat azi o rochita, un tricou si o bluzita. Langa cadourile ei era o pungulita cu un costumas pentru bebe, era prea dragut si nu a rezistat tentatiei de a-l cumpara. Am observat ca Luana s-a schimbat un pic la fata ca acel cadou nu era tot al ei. Nu a spus nimic, insa o vedeam si simteam framantandu-se. Am luat-o in parc si in timp ce ne plimbam am incercat sa-mi mai explic cum vor sta lucrurile dupa venirea lui bebe. Pare ca intelege de fiecare data, insa tot mi-e teama. Imi mangaie burtica si simt ca-l doreste dar parca simte ca nu va mai fi ea the best.

desi vad ca nu s-a mai scris de ceva vreme, am sa-miscriu si eu parerea si astept si alte mamici...

Am un baietel de 2 anisori si 5 luni si o fetita de 4 luni. El era foarte entuziasmat inca din timpul sarcinii, zilnic imi pupa burtica si vorbea cu surioara lui... chiar ii si punea pe burtica masinile lui ca sa se joace .

dupa cum m-am asteptat, Aari se comporta minunat cu Sara O mangaie, o saruta, ii spune "frumusica"si "pitica mica",el fiind "piticul mare" ;ii da jucarii si astepta "sa se faca mare" ca sa poata sa se joace impreuna... Noi l-am rugat de fiecare data sa ne ajute cu Sara, iar el e incantat ca datorita ajutorului lui, noi reusim sa o schimbam, facem baita, etc...
Era frumos cu un copil, acum cu doi este minunat.

Aari si Sara