m-am gandit mult pana sa postez acest subiect...nu stiu daca o sa prinda sau nu dar mi-a dat ideea topicul trei cuvinte o poveste,insa eu vreau ceva mai altfel.
intr-o zi mi-am amintit de povestile nemuritoare pe care mi l-e spunea bunica mea insa nu au fost chiar asa nemuritoare pt ca am inceput sa le uit.ce-ar fi daca am incepe o poveste si am scrie fiecare la continuarea ei atat cat ne mai aducem aminte din ea sau cat avem timp de scris.
vin cu o idee fata mosului si a babei v-o mai amintiti?ia sa vedem...
care este indrazneata care incepe?

fata babei era cuminte,desteapta si harnica,pe cand fata babei era rea,invidioasa si lenesa

Cand am citit titlul, am crezut ca faci referire la ciclul,,Povesti nemuritoare" in care erau incluse si cele cu preainteleptul calif Harun al Rasid (bine, erau luate din 1001nopti ale Seherezadei). Mi-ar fi placut. Ok. Sa vedem. Vrei sa incepem sa povestim?
A fost odata...ca niciodata, ca de n-ar fi, nici nu s-ar povesti. Demult, tare demult, pe cand se potcovea purecele cu 99 de oca de fier si tot i se parea usor...( avem voie sa ,,inovam" pe ici, pe colo? ca astea sunt de la alta poveste, cred, dar nu conteaza).
Cica a fost odata un mos si o baba. Fata mosului era haaarnica si cuminte. Baba avea si ea o fata care, insa, era lenesa si ingamfata. Cat era ziulica de mare nu facea altceva decat sa porunceasca fetei mosneagului, pe umerii careia cadea tot greul casei...Baba insa nu o avea deloc la inima pe cea fata de mos, si urzea in minte cum sa faca sa scape de dinsa. Ii spunea mosului ca fata e lenesa, ca o ia gura pe dinainte si cate si mai cate. Intr-o buna zi, bietul mosneag, chinuit peste masura de vorbele babei, chema pe fata la sine si-i zise:
- Draga tatii, muma-ta vitrega nu te are la inima, iar traiul tau acilea e greu. De aceea, apuca drumul incotro vezi cu ochii...Poate bunul Dumnezeu se va milostivi de tine si-ti va scoate norocul in cale....
Necajita, cu inima plinsa, fata asculta vorbele tatine-su , isi pregati o bocceluta cu de-ale gurii si pe-aci ti-e drumul, vorba ceea: ,,(...)inainte mult mai este..."
Si cum mergea ea asa, numai ce vede ca-i iese in cale....

...o catelusa care scancea de durere pentru ca ii intrase un spin in labuta. Cand o vazu pe fata o ruga asa: "Fata frumoasa si harnica scoate-mi si mie spinul din picior ca ti-oi fi si eu vreodata de folos". Fata, buna la suflet cum era, nu se lasa mult rugata si ii alina durerea catelusei scotandu-i spinul care o chinuia atat. Dupa ce si-a luat ramas bun de la catelusa si-a vazut de drum mai departe si merse ea ce merse pana ce dadu de un ...

bravo fetelor ma bucur sa vad ca va mai aduceti aminte de aceste povesti minunate si maria...ai fost cea indrazneata!!!

pom plin de omizi si crengi uscate.cand o vazu o si ruga asa;fata harnica si frumoasa curata-ma si pe mine de uscaciuni si de omizi ca ti-oi fi si eu de ajutor.fata nu statu mult pe ganduri si sari in ajutorul pomului.il curata ii puse apa la radacini si dupa ce termina de facut isi lua ziua buna de la el si porni din nou la drum.merse ce merse si ii aparu in cale o...

O fantana parasita care ii spuse:Fata frumoasa si harnica,ingrijeste-ma ca ti-oi face bine si eu vreodata.Si fata curata fantana,apoi pleca din nou la drum.Si tot mergand,numai iaca da de un cuptor nelipit si mai sa se darame.Cuptorul ii spuse:Fata frumoasa si harnica,lipeste-ma si grijeste-ma ca ti-oi face si eu bine vreodata.Si fata isi sufleca manecile,calca lut si lipi cuptorul si-l griji de-ti era mai mare dragul sa-l privesti.Apoi isi spala mainile de lut si porni mai departe la drum.

Şi cum mergea ea aşa, tot mai adânc în pădurea întunecată, dădu peste o căsută şi intră în curte. Din casă ieşi o bătrână care o văzu şi veni spre ea.
- Bună ziua, bunicuţo! zise fata.
- Bună să-ţi fie inima! răspunse bătrâna, care se pare că era Sfânta Duminică. Dar ce cauţi pe aceste meleaguri, fata mea?
- Ia, mumă-mea vitregă nu mai încăpea de mine şi am pornit în lume să-mi caut norocul. N-ai avea dumneata, bunicuţo, ceva de lucru pentru mine?
- Am, cum să nu! Să-mi speli copiii, să faci de mâncare şi curat în casă. Dar bagă de seamă, când mă întorc eu de la biserică trebuie să fie toate gata, iar mâncarea să mă aştepte nici fierbinte, nici rece. Te prinzi în slujba mea?

Parol ca o stim, noi parintii o stim, ne-am amintit-o din tinereti iar Ioana o stie pentru ca mami si tati i-au cumparat carti multe cu povesti:Fata babei si fata mosneagului, Ursul pacalit de vulpe, Alba ca zapada, Sarea in bucate, Scufita rosie, Mica sirena, Frumoasa din padurea adormita, Cenusareasa, Bambi, Capra cu trei iezi si inca vreo 3-4. Ioana e tare incantata de ele, abia astepta sa-mi spuna de lupul rau si pitici si pestele mancat de vulpe.....etc......va asiguram, le stim pe toate.

-Bine Maicuta !-zise fata-dar nu stiu ce treburi am de facut .
-Ia sa-mi lai copilasii care dirm acum si sa-i hranesti , apoi sa-mi faci bucate , si cand m-oi intoarce eu de la biserica sa le gasesc nici reci , nici fierbinti , ci cum is mai bune de mancat . Si cum zice , batrana se porneste la bicerica , ioar fata isi sufleca manecile si se apuca de treaba . Intai face lautoare , apoi iese afara si incepw a striga :
-Copii, copii , copii !Veniti la mama sa va laie !
Si cand se uita fata , ce sa vada ? Ograda se umpluse si padurea fosnaia de o multime de balauri si de tot soiul de jivine mici si mari :insa , tare in credinta si cu nadejde la Dumnezeu , fata nu se sperie , ci le ia una cate una si le spala si le ingrijeste , cat nu se poate mai bine . Apoi se apuca de facut bucate , si cand veni Sfg Duminica de la biserica si a vazut copiii lauti frumos si toate treburile facute , s-a umplut de bucurie . Si dupa ce a sezut la masa , a zis fetei sa se suie in pod si sa-si aleaga de acolo o lada pe care o vrea-o ea si sa si-o ia drept simbrie , dar sa nu o deschida pana nu ajunge acasa la tatal sau . Fata se suie in pod si vede acolo o multime de lazi : unele mai vechi si mai urate , altele mai noi si mai frumoase . Ea insa , nefiind lacoma , isi alege pe cea mai veche si mai urata dintre toate . Si cand se da la dansa jos , Sfanta Duminica cam increteste din sprancene , dar nu are incotro , ci binecuvanteaza pe fata , care isi ia lada in spate si se intoarece spre casa parinteasca cu bucurie , tot pe drumul pe unde venise .






Poate o ducem la capat pana la Craciun , nu ? Voi ce spuneti ?

Cînd, pe drum, iaca cuptiorul grijit de dînsa era plin de plăcinte crescute şi rumenite. Şi mănîncă fata la plăcinte, şi mănîncă, hăt bine; apoi îşi mai ie cîteva la drum şi porneşte.
Cînd, mai încolo, numai iaca fîntîna grijită de dînsa era plină pănă-n gură cu apă limpede cum îi lacrima, dulce şi rece cum îi gheaţa. Şi pe colacul fîntînei erau două pahare de argint, cu care a băut la apă pănă s-a răcorit. Apoi a luat paharele cu sine şi a pornit înainte.
Şi mergînd mai departe, iaca părul grijit de dînsa era încărcat de pere, galbene ca ceara, de coapte ce erau, şi dulci ca mierea. Părul, văzînd pe fată, şi-a plecat crengile-n jos; şi ea a mîncat la pere şi ş-a luat la drum cîte i-a trebuit.
De-acolo mergînd mai departe, iaca, se întîlneşte şi cu căţeluşa, care acum era voinică şi frumoasă, iară la gît purta o salbă de galbeni pe care a dat-o fetei, ca mulţămită pentru că a căutat-o la boală. Şi de aci, fata, tot mergînd înainte, a ajuns la tată-său. Moşneagul, cînd a văzut-o, i s-a umplut ochii de lacrimi şi inima de bucurie. Fata atunci scoate salba şi paharele cele de argint şi le dă tătîne-său; apoi deschizînd lada împreună, nenumărate herghelii de cai, cirezi de vite şi turme de oi iese din ea, încît moşneagul pe loc a întinerit, văzînd atîtea bogăţii! Iară baba a rămas opărită şi nu ştia ce să facă de ciudă.