As vrea sa aflu mai multe despre Spitalul Polizu si despre Dna. Dr. Oana Toader. Daca a nascut cineva in Polizu si in special cu Dna. Toader sau cunoaste conditiile din spital, va rog sa-mi dati si mie cat mai multe detalii posibil. Multumesc mult si multa sanatate tuturor!

Si eu tot la Polizu o sa nasc, cu dna dr Petrache Magda, undeva la sfarsitul lunii noiembrie.

In februarie 2004 a nascut o prietena de-a mea tot acolo si cu aceeasi doctorita si a stat la o rezerva Medicover.

E cam scumpa rezerva, dar face toti banii. Costa 60 euro / zi, dar sunt 2 paturi, poate sa mai stea cineva cu tine in spital, il ai pe bebe langa tine, ai aer conditionat, frigider, televizor, chiuveta pentru bebe si baie separata pentru tine.

Mie mi-a placut si pentru 2-3-4 zile pe care le ai de stat acolo, merita confortul. In rest, din ce am mai vazut eu cand am mai fost la controale, este ceva mai curat decat spit. Pantelimon (cu altceva nu pot compara pentru ca nu cunosc), dar totusi lasa de dorit. Cel putin toaletele ...

A mai nascut cineva la Polizu ? Sau mai naste cineva la Polizu ? Ce stiti de spital, de asistente, de asistentele de copii, etc ?

Eu am nascut anul trecut la Polizu. Spitalul este destul de curat, toaletele, cum ai spus si tu Adriana, dupa o anumita ora sunt groaznice, insa nu este vina personalului....daca intelegi ce spun. Curatenie se face, dar nu o mentine toata lumea. Cat despre personal....nu am avut o parere foarte buna. M-au tratat foarte bine, dar "traiasca spaga"! De fiecare data, la toaleta, cand aveam nevoie de orice, trebuia sa le dau, chiar daca le mai dadusem in ziua aia o data. Iar asistentele de copii sunt si mai si..Una singura am intalnit foarte draguta, in rest....Nu vreau sa va sperii, dar ar fi bine sa va pregatiti niste banuti. Spagi se dau de la portar, infirmiere pana la asistente. Asta-i Romanica!

Eu deja mi-am pregatit niste banuti marunti, de 50.000 pentru asistente si de 10.000 pentru restul (portari, infirmiere, etc).

Parca mergem la piata sa-i cumparam ....
Doamne ce tara avem, in loc sa ne pupe toti si-n ... , pentru ca e mare lucru totusi sa faci un OM, tot noi trebuie sa ne ploconim la toti ca sa-si faca treaba.... Si nu doctorii ma revolta ci nesemnificativii astia gen portar, infirmiera care-s mai a dracu decat toti
Impuscati-ma daca n-am dreptate

Stii cum se zice, pana la Dumnezeu te mananca Sfintii.

Asa si ei, pana sa ajungi la doctor, trebuie sa treci de toti ceilalti, de la portar si pana la asistente.

Am nascut la Polizu in mai cu dr. Suciu. Cand am intrat in spital..ma gandeam sa ies cat mai repede..in special din cauza toaletelor (la comun, n-ai cum sa te asezi). Dupa ce-am nascut nici nu mai conta..eram oricum varza..puteam sa stau si 6 zile (ma obisnuisem cu conditiile); am stat 2 zile jumate, doar.
Sala de nasteri: te termina psihic...sa vezi atatea femei urland; ar avea nevoie de un psiholog acolo; eu am incercat sa stau cu asistentele (pentru ca erau vesele; nu suportam durerea celorlalte; mi-o amplificau pe a mea)...dar ma cam expediau in sala de travaliu. Erau, saracele, imune...cred si eu..la atatea nasteri....pareau total nesuferite si insensibile la suferinta noastra; cred ca doar un psiholog ar putea fi binevoitor acolo. A..si altceva...daca nu-l sunam EU pe doctor m-ar fi lasat sa nasc fara epidurala (pur si simplu nu vroiau sa-mi spuna ca m-am dilatat).

Deloc incurajator ce spui tu. Bine, eu mai am o sansa pentru ca o sa nasc cu cezariana si dr. trebuie sa fie acolo

Nu vreau sa te sperii AdrianaC, dar tocmai ma vorbit cu o prietena care a nascut acum o luna la Polizu si doctorul ei era Suciu. Probabil ca a avut un ghinion cumplit ca a nascut duminica si doctorul nu a venit desi si ea trebuia sa nasca tot prin cezariana din cauza pozitiei copilului. Asa ca a nascut normal cu o doctorita rezidenta . Copilul a avut scor 1 la nastere, dar a supravietuit din cauza ca la Polizu au aparatura medicala pt bebelusi de ultima generatie. Asta ar fi un plus.
Iti doresc o nastere cat mai usoara si fara evenimente din astea neprevazute

Scor 1 ?!?!?!? Si a mai trait ? Cica de la scor sub 6 ori moare ori are probleme f. mari.

Eu o sa fixez cezariana impreuna cu dr probabil cand va fi ea de garda. Daca totusi mi se va intampla ceva neprevazut m-a asigurat ca vine si daca nu e in Bucuresti, numai sa se duca sotul meu sa o ia. Vine la orice ora, in orice zi si din orice loc, asa ca din punctul asta de vedere sunt linistita.

Ce face bebe-ul prietenei tale ?
Sincer, m-ai socat. Nu am mai auzit de scor 1 si sa traiasca.

Mai, nici eu. Pe langa ghinionul incredibil cred ca a avut un noroc si mai incredibil ... . Traieste, nu stiu cat de bine este, dar traieste si mananca lapte din biberon ca nu a putut sa suga. Ea a avut probleme aproape de la inceputul sarcinii si a stat mai mult internata in spital si dupa ce a nascut a mai stat o luna cu BB-ul in spital; acum abia a iesit. Cred ca inca se mai produc miracole

Miracole cred ca sunt la tot pasul dar suntem noi prea ocupati ca sa le vedem.

Ieri am fost la consultatie la doctorita mea si daca tot am fixat data nasterii (pentru ca voi naste cu cezariana) am intrebat-o si mai multe detalii vis-a-vis de procedura de internare si alte cele din Polizu.

Pentru cele care vor naste tot la Polizu, va spun ce am aflat eu.

La internare ai nevoie de urmatoarele acte:

- adeverinta de salariat in care sa se mentioneze ca e platit CAS-ul si contul in care se face plata
- bilet de trimitere de la medicul de familie pentru internare (nastere, uter cicatriceal)
- buletin
- rezultate analize (de la secretie col uterin)

In cazul in care nasti cu cezariana, nu trebuie sa te epilezi / razi jos, te vor pregati asistentele inainte de operatie.

La internare ai nevoie pentru tine de urmatoarele:
- halat
- sosete
- papuci
- vata - 2 pac
- supozitoare Ketonal (contra durerii de dupa nastere)

Nu te lasa sa stai cu camasa sau pijamaua ta, decat dupa ce iesi de la reanimare.
Prima noapte dupa operatie stai obligatoriu la reanimare (politica spitalului).
Dupa ce ajungi la salon, poti sa te imbraci cu ce vrei, camasa de noapte, pijama, etc.

Pentru bebe ai nevoie numai de Pampers si de servetele umede, nu ti-l imbraca in hainute, ci il face sarmaluta. Poti sa-l imbraci in hainute numai dupa ce ti-l aduce sa stea cu tine in salon.

Cam atat !

Despre POLIZU:

1. Reanimare:

Aici stai de obicei in noaptea de dupa operatie (este politica spitalului sa stai prima noapte dupa operatie la reanimare).

Calmante: daca ai nevoie trebuie sa platesti gras, pentru ca altfel raspunsul este "E normal sa te doara ca doar ai ditamai taietura si in plus acum esti mai batrana si la a 2-a cezariana". Acest raspuns l-am primit eu cand am cerut sa mi se faca un calmant pentru ca trecuse efectul anesteziei.

Ture: Eu am prins 3 ture, de vineri de la ora 16:00 si pana sambata la ora 12:00, asa ca a trebuit sa dau la toate cele 3 ture ca sa beneficiez de calmante. In total cred ca am dat vreo 700.000 lei.

Ai voie cu telefon mobil.
Pot intra la tine, dupa ce cotizeaza, desigur.

2. Asistente copii:

Eu l-am luat pe Andrei cu mine imediat ce m-am mutat la rezerva, asa ca nu prea am avut treaba cu asistentele de copii. Oricum, in fiecare dimineata venea o asistenta sa ii faca baita si sa il cantareasca si il pregatea pentru vizita (dr. neonatolog). Numai uneia dintre ele, dna Dana (daca am retinut eu bine) i-am dat vreo 200.000 in total pentru ca parea foarte priceputa si in plus a mai stat de vorba cu mine, mi-a mai explicat una-alta, mi-a aratat cum sa alaptez, etc.

In rest, am vrut la un moment dat sa il cantarim pe Andrei seara (nu dimineata) si nu am reusit, pentru ca cica "Manevrarea nou-nascutului este o operatiune dificila".

3. Asistente mama:

Aici imaginatia depaseste orice limite. Asteapta de la tine pentru orice nimic. In plus se dau mari experte si Dumnezeu stie ce o fi de capul lor. Nici o asistenta nu mi-a placut. La un moment dat eu aveam medicatia lasata de dna dr pentru 3 zile (algocalmin, paracetamol, ketonal) si ma trezesc cu o asistenta seara, ca ma intreaba cum ma simt. N-am de lucru si ii spun ca ma cam doare operatia. Ma trezesc ca se intoarce cu un calmant. Ii spun ca eu am medicatia lasata de dna dr si o intreb ce vrea sa imi faca. Ea, cand aude ca am algocalmin, imi spune: "Pe asta sa il bea ea, iti fac eu ceva de nu mai ai treaba 2 zile". "Dar ce imi faceti ?" "Ei, acum vrei sa-mi furi si meseria ?" si uite asa m-am trezit cu o injectie cu Dumnezeu stie ce.

4. Personal bucatarie:

Vin sa te intrebe daca vrei supa sau ceai. Daca insa spui doar DA, fara sa cotizezi, nu te astepta sa si primesti. Iar daca o sa cotizezi, verifica intotdeauna ce primesti. Eu am cerut ceai de chimen cu anason, am cotizat doar 10.000 si am primit ceai de menta. Noroc ca m-am prins si nu am baut ca altfel era jale (eu si asa nu avusesem primul scaun de dupa operatie).

5. Doctori:

Anestezistul meu (Dr Streliceanu) este un om deosebit si un foarte bun profesionist. M-a vizitat de 2 ori si dupa operatie sa vada cum ma mai simt.

Dna dr neonatolog la fel este un om deosebit, bun profesionist, uneori putin mai dura, dar dispusa sa te invete.

Dna Dr Magda Petrache, cu care am nascut, este un om pentru care nu am decat cuvinte de lauda. S-a comportat nemaipomenit in tot timpul cat am fost internata.

Cam atat pot sa va spun eu despre Polizu.

A, si inca ceva, aveti grija intotdeauna ce calificare au cei care trec pe la voi. Sunt si persoane care lasa impresia ca sunt ceea ce nu sunt, doar ca sa isi ia niste banuti.

Ex: Eram la reanimare si tocmai se schimbase tura. A trecut pe la mine o tipa mai in varsta care dupa haine parea a fi infirmiera. M-a intrebat cum ma simt, s-a uitat la perfuzie de parca era cunoscatoare, apoi daca a vazut ca nu sar cu nimic s-a dus la camera de alaturi. Dupa ceva timp s-a intors la mine cu inca o tipa. Eu eram cu ochii inchisi dar nu dormeam. Am auzit dialogul urmator:

"Lasa draga, ce, noi nu putem sa schimbam o perfuzie ?"
"Nu, nu putem, cum sa putem ?"
"Ei, na, mare branza, scoti acul din aia si il bagi in cealalta. Ce, noi n-avem functie ?"
"Pai n-avem! Ce functie avem ? Sa facem curat si sa luam lenjeria murdara"
"Ei, asta-i buna ! Taci draga din gura ca mi-a dat si mie femeia 100.000 lei"

Ce se intamplase de fapt ? Probabil ca se dusese si la tipa de alaturi aratandu-se la fel de experta cum venise si la mine, iar tipa o fi crezut ca e vreo asistenta si i-a dat 100.000 lei unei infirmiere !!!!


Si cateva poze cu rezerva:

Adriana,este superb Andrei :)
Am inteels ca ai nascut la Polizu si ai stat in rezerva Medicover.Dumireste-ma si pe mine,te rog,pentru nastere la alt spital(spre exemplu Ellias) poti beneficia de asemenea de rezerva Medicover? Merci !

Din cate am citit, Medicover colaboreaza cu Polizu, Ellias si Sf. Pantelimon. Deci spitalele astea ar trebui sa aiba rezerve Medicover.

Asa stiu si eu, dar poti sa intrebi direct la spitalul respectiv daca au rezerva Medicover, cat costa si in ce conditii poti sa beneficiezi de ea. Eu nu am fost abonata Medicover si totusi am putut sa stau la rezerva lor (bine, la banii aia, poate nici nu se inghesuie prea multi, dar merita macar si pentru confortul psihic).

Buna. Si eu am nascut la Polizu in luna septembrie. Intradevar daca nu dai bani nu te baga nimeni in seama. Eu am nascut cu dr. Cioflan si nimeni nu a comentat referitor la epidurala.
Referitor la sala de travaliu intr-adevar e inspaimantator.
Bafta viitoarelor mamici

a incercat cineva sa NU dea spaga?!! eu am nascut de 2 ori la polizu, cezariana, la al doilea copil 2 zile de reanumare si NU am dat spaga si s-au purtat absolut corect. in loc sa ne pregatim sa dam spaga mai bine ne-am gandi cum sa facem sa nu dam spaga. eu NU mai dau si mi-a reusit foarte bine, inclusiv la operatie polipi copil la grigore Alexandrescu (copil 5 ani), cusut taietura la mana (acvelasi copil), arsura la mana copil si alte chestii si totul a mers foarte bine. dovada ca se poate si asa!

Esti sigura ca nu a dat sotul tau ?

Lasand acum gluma deoparte, sincer iti spun ca tot ce am scris aici este purul adevar. Si au mai fost si alte chestii patite din cauza ca nu am cotizat, dar nu le-am mai trecut pe toate ca deja mi se facuse sila.

E bine ca ai curajul sa nu mai "cotizezi". Eu nu mi-am permis insa sa ma pun pe mine si copilul meu la incercare. Si asa am suferit destul, daramite sa nu fi cotizat. Nici nu vreau sa ma gandesc.

Mah dalitza, nu pot spune decat esti fooaaaaarte norocoasa sau era in preajma sarbatorilor si faceau si ei pe bunii-samariteni sau esti ruda cu vreun dr!

Lasand gluma la o parte, cum spunea si Adriana, eu sincer nu as da spaga dar nu prea imi vine sa ma joc de-a "corecta" cand e vorba de sanatatea mea si mai ales a copilului.
Eu am dat si inca bine (si aici nu ma refer la dr, unde a fost placerea mea sa-l "rasplatesc") tuturor. Am incercat de cateva ori sa nu dau, pentru ca nu aveam schimbat, insa dupa ce am cerut de 5-6 ori ser fiziologic si o seringa asistentei de la copii pentru ca Miruna avea infectie la ochi si nu ii putea deschide si ea tot de atatea ori mi-a zis ca vine si .....a venit....din parti. Cand, intr-un final, m-am dus cu 100.000 (cea mai mica pe care o aveam) a ajuns inaintea mea in salon si curatase si copilul si mi-a lasat si ser si seringa si mi-a zis de doua ori "daca aveti nevoie de ceva, de orice, ma puteti deranja chiar si noaptea!". Auzi! "Chiar si noaptea!" Adica, in mod normal, noaptea poti sa crapi, ca somnu' e sonm!
Asta nu e nimic, insa aveam o alta pacienta in salon, care nu cotizaze ca nu avea si a nascut cu un doctoras, care a lasat-o sa nasca natural desi avea peste 30 de ani, copilul avea peste 4 kg si femeii i s-a rupt uterul de efort, statea cu sonda, nu facuse kk de o saptamana, nu putea alapta si se ruga in fiecare zi de asistente sa ii faca o clisma ca nu mai poate. Trei zile cat am stat acolo nu a venit nici una sa ii faca, doar una singura i-a spus ca daca vrea sa se duca la ele la cabinet. Mentionez ca femeia nu se putea misca din pat! Si nici nu se mai putea pune problema sa se duca pana la ele si dupa clisma sa fuga, eventual, la baie. Cat despre sala de travaliu n-am decat un cuvant - infricosator! Cu mine s-au purtat frumos de la inceput, ca aveam la capul patului fisa de internare si au vazut unde lucrez si ..... s-au speriat Cam asa era la Polizu prin noiembrie 2004!

Da, in principiu sunt de acord ca traim intr-o tara de cacao, dar o si meritam. Repet: ne pregatim cum sa dam spaga in spital. Avem ceea ce meritam. Cel mai frumos este cand dai spaga unei asitente incompetente care ia sange la sugari, dar ea - incompetenta - sparge vena si cu si fara bani. Atata stie ea! Asta mi s-a intamplat mie. Aceeasi asistenta de la Emilia Irza, la interval de 2 ani, mi-a spart venele la amandoi copiii (ghinion sa cad pe aceeasi!). O data cu spaga, o data fara spaga. Ar trebui sa dam ca spaga bancnote otravite!!! Ai luat banul, te-ai imblonavit de....ciuma.

Pana acum suntem doua.Nici eu n-am dat la prima nastere.Si nici la med .de familie nu duceam flori si plus de asta mai aveam si tupeu Haideti si voi in clubul anti-spaga.

Mihaela,

Sa fim seriosi, cred ca nimeni nu isi doreste sa cotizeze, dar ....

Si aici apare un mare DAR: nu am ajuns inca la nivelul de tara in care sa ai niste asigurari de sanatate pe baza carora sa beneficiezi de toate serviciile incluse de asigurarea respectiva. In State de exemplu, ai asigurare, n-ai probleme. Aici, desi platesti si tu destul la CAS, nu poti beneficia de nimic altceva decat de cazare intr-un spital jegos (ca mai toate spitalele din Romania), de o zeama lunga pe post de masa (si asta daca dai ceva), de niste cearsafuri curate cat de cat (si asta la fel daca dai ceva), si exemplele pot continua.

Daca voi gasiti macar o singura persoana care spune: "Eu cotizez pentru ca asa vreau eu si imi face placere" eu o mananc. Nimeni nu cotizeaza de placere. Sunt curioasa la spitalele private care s-au infiintat daca este aceeasi mizerie cu cotizatia, dat fiind ca preturile sunt exorbitante pentru Romania.

Da,stiu...mai ales cand e vorba de sanatate sau de copii, nu prea-ti permiti sa te joci...

Atunci sa dam spaga in continuare si sa nu ne mai plangem; sa ne organizam cat mai bine in datul spagii si sa legalizam coruptia si lipsa de omenie - nu numai in sistemul medical! Peste tot.

Si fiindca tot se vorbeste de Spitalul Polize si de spaga, dau un exemplu de doctor care nu cere spaga, iti baga banii inapoi in buzunar! Trateaza pe toata lumea egal, isi face meseria cu talent si pasiune. Dr. Sorin Esanu.

Da cine a vorbit de dr? Eu am spus ca i-am dat pentru ca asa am dorit eu. Nu o numesc spaga.... mi-a suportat toate toanele de gravida, m-a linistit cand a trebuit....ce sa mai...omul nu a cerut nimic, nici nu a dat de inteles ca ar vrea, a fost placerea mea!
Eu (din cate am inteles si celelalte fete se refera la acelasi lucru) vorbesc de asistente (una-doua or fi de treaba - numai sa le nimeresti), de conditii, etc...
Nu ma plang ca dau spaga, subliniez doar ca asta e realitatea.
Tu daca te multumesti cu toaleta pe care o faceau asistentele (si daca le bagam isi dadeau mai mult interesul - adica nu ma spalau doar cu apa....mai puneau si un dezinfectant, mai scoateau si un eventual cheag (ma scuzati!)), atunci eu nu sunt ca tine. Fara suparare, dar pentru a beneficia de conditii umane, a trebuit sa bag mana in buzunar.Cat am stat in maternitate, nu m-a intrebat nimeni de sanatate atata timp cat nu dadeam.
Si, ca sa inchei, subliniez ca poti fi tratat si fara spaga, dar nu la un nivel (normal si uman!!!!! pe la alte civilizatii - extraterestre, cred ) la care ar trebui sa fim tratati. Crede-ma ca sunt consienta ca si cu spaga nu ma astept sa imi puna cearceafuri de atlas, dar pentru putinul ala "mai bine" prefer sa arunc niste banuti in buzunarele lor. Si, frate, in durerile pe care le-am avut si in starea in care eram dupa nastere, nu m-am gandit la moralitate si corectitudine.
Sper sa vina si ziua aia in care sa scot banii si o amarata de asistenta, care are 3 copii acasa, care are si ea un salariu de mizerie si se bucura si la o ciocolata, sa-i refuze!
Astept cu nerabdare.....dar degeaba!

[attachmentid=3490]Am nascut in Polizu in 2004 cu Dr. Poiana Nicolae. Spitalul este destul de curat fata de alte maternitati (vezi Giulesti) ; intr-adevar daca nu dai nu primesti. Obstetrica ginecologie este O.K., dar Pediatria lasa de dorit. Am nascut natural si baietelul a avut un cefalhematom, iar pentru asta nu a vrut sa-mi dea copilul acasa dupa 4 zile, chiar daca copilul nu avea practic nimic, a trebuit sa-l iau pe semnatura.
Cat despre Dr. Poiana este un D-zeu, dar, pentru ca trebuia sa aiba o hiba, este extrem de scump, practic si-a ales clientela (spun clientela pentru ca la cati bani cere nu mai sunt pacienti).

P.S. Au rezerve cu un singur pat, chiuveta bebe, baie mama si fara bani.

NASTERE USOARA!

Buna!
Si eu am nascut la Polizu in septembrie 2005 cu dr. Ionascu. Am facut cezariana. Am nascut dimineata la ora 5 si pana seara eram deja in rezerva. La o jumatate de ora mi-au adus si fetita. Am stat in una din rezervele de 60 de euro de la AMC. Am cotizat ca toata lumea la operatie, dar din clipa in care am intrat in rezerva doctorul meu mi-a spus sa nu mai dau nici un ban. Nu am dat si totul a fost OK.
Rezerva a fost mai mult decat trebuie: 2 paturi, sotul meu a stat cu mine si cu bebe, televizor, frigider, aer conditionat si baia noastra curata. Toate asistentele au fost dragute si nu trebuia decat sa dau un telefon si veneau. Singura problema a fost cu mancare pentru bebe. Fiind cezariana laptele a venit mai tarziu si a trebuit hranita cu lapte praf. Maria a fost o mancacioasa si nu ii ajungea portia obisnuita pentru un bebe si a trebuit sa explicam noi asistentelor ca ea plangea de foame.
Ne-au inatat cum sa o spalam si toate cele ce trebuiau facute.
A fost o experienta ok. Acum dupa sase luni suntem foarte bine, si ea si eu.

PS Singura mea problema a fost ca nu au vrut sa-i faca gauri in urechi. Au motivat ca este un obicei barbar si ca daca fetita cand va creste va vrea cercei o sa stea singura sa-i facem gauri. O prostie.

Dragi mamici,
As dori sa stiu si eu daca a nascut cineva la polizu cu dr. DANA OPRESCU?Sunt in 34 de sapt si mi s-a spus ca,colul s-a micsorat si se pare ca voi naste prematur acum cu tratament antispastic incercam s-o tinem macar pana la 37 de sapt ca nu are decat 2,064 grame dar sincer mi-e cam teama de sarcina normala desi mi-a spus ca imi va face epidurala.Cam care ar fi tarifele pt o nastere normala?Si cu rezervele cum e ca am inteles ca sunt cele de la medicover dar sunt cam scumpe pt mine asa ca ma intrebam daca exista si alte variante de a sta cu mai putine persoane?Si ce e cu sala de nasteri ca am auzit atatea ca m-am cam speriat.Va multumesc si nu va suparati pt atatea intrebari dar sunt ceva speriata.
pupici

eu am nascut anul trecut in iulie la polizu, si am fost multumita, nu am dat nimic nici la asistentele care spalau copilul nici cand mergeam sa ne spele, si nu sau purtat urat cu noi, am avut noroc ca am nascut noaptea si a putut sa stea sotul cu mine pana m-au pregatit de nastere, doar in noaptea aia am dat la asistenta care ma ajutat f.mult, la o infirmiera si doctorei careia i-am dat eu 100$ si a fost foarte multumita, tot timpul venea in salon sa vada ce fac. spitalul este curatel, daca te duce la rezerva o domneste cum pastrezi asa o ai.

si eu tot cu dana oprescu o sa nasc pana acum mi se pare ok nu am nimic de reprosat sa vi sa ne povestesti si noua ca tare sunt curioasa pupici si nastere usora si un bebic santos

Si eu am nascut la Polizu!!!
Asistentele sunt sub orice critica , eu nu le-am dat nimic pentru ca am considerat ca nu merita. O singura asistenta a fost mai simpatica si chiar m-a ajutat, in rest...toate cu fundul in sus si pururea nemultumite!!!

Exista rezerve si fara bani, fiecare doctor are repartizat un numar de rezerve. Eu nu am platit nimic pentru rezerva. daca nu ar fi fost doctorul dragut pentru toate asistentele la un loc...cred ca as fi facut un scandal monstru! Dar mi-a fost jena de doctor...

Eu ma nascut in decembrie 2005 la Polizu, cu Dna. Oana Toader si am fost foarte multumita. Si de dansa, care a venit imediat la spital si care a venit si a doua zi desi era Craciunul, de moase, care au fost super dragute, de anestezist si de asistente, care s-au purtat foarte frumos, desi bani le dadeam dupa. Poate am fost eu mai norocoasa, dar nu am avut nici un motiv sa ma plang. Chiar au avut grija de noi. Cat despre curatenie, veneau in fiecare zi sa spele pe jos si sa spele toaleta si chiar era foarte curat in spital. Asistentele de la copii veneau de 2 ori pe zi dar si ori de cate ori le chemai. Eu am stat intr-o rezerva cu un singur pat si nu am platit nimic pentru asta.

In concluzie, eu zic sa aveti incredere, caci nu este deloc rau.

Acum ca am nascut va spun spune sincer ca desi am auzit pareri diferite despre maternitatea polizu eu am fost f multumita.Conditiile pt mameunt f bune si mai ales ca daca nasti normal intr-o ora -doua ai copilul langa tine.Eu am vb cu dr mea si am stat intr-o rezerva de 2 paturi si in prima seara am stat singura deci doar o zi am stat cu inca o mamica dar era f curat si placut.Asistentele au fost toate f dragute si la spalatla fel si sa stiti ca nu am dat la toate,moasa a fost minunata si dr la fel.Din pacate singura mea prob a fost ca nascand f repede nu a avut timp sa ma taie icient si m-am rupt si eu putin dar va trece.Ideea e ca sunt multe persoane minunate ca sa nu mai zic ca pediatra care a avutgrija de fetita a refuzat banii pe care ii dadusem si la fel si unele asistente ceea ce m-a mirat chiar f mult dar mai sunt si oameni ca acesti asa ca eu zic sa nasceti aici cine inca nu este hotarat ca se meritasi va spun cu mana pe inima.

Pe 12 Ianuarie joi am mers la dr. mea la control, dr. Oprescu, Spitalul Polizu. Incepusem sa pierd din dop cam de o saptamana, trecusem de 40 de saptamani de sarcina, nu mai spun ca nu mai aveam rabdare deloc, vroiam sa nasc, indiferent cat de tare urmau sa ma doara contactiile si tot ce mai implica nasterea. Nici nu banuiam eu prin ce aveam sa trec. Deci, merg la control, dr. Imi spune acelasi lucru pe care mi-l tot spusese in ultima perioada: colul este rigid si lung. Imi spune: “Eu plec din Bucuresti de azi si ma mai intorc duminica dupa-amiaza. Sper sa nu nasti pana atunci! Daca nasti, o suni pe dr. Tataru si nasti cu ea.”. Nu stiu de ce, dar am cam simtit ca o sa nasc cat e ea plecata.
A fost o zi la fel ca toate celelalte. Nu m-am simtit altfel, n-am avut contractii sau dureri. Seara am facut dus, m-am bagat in pat si pana sa adorm, pe la ora 12 am inceput sa simt contractii dese. M-am uitat la ceas si erau la 5 minute una fata de cealalta. Dr. Mea imi spusese s-o sun intai pe ea daca nasc, indiferent de ora. I-am zis lui Gabi: “In noaptea asta mergem la spital!”.Am mai stat putin in picioare, m-am plimbat prin casa, contractile erau tot la 5 minute. Imi era cam jena s-o sun pe dr. la ora aia. O sun pe Janina, ea imi zisese ca se culca pe la ora 2 in fiecare noapte si ca pot s-o sun. Cand a auzit de contractii la 5 minute mi-a zis sa merg repede la spital. O sun pe dr. si imi zice si ea la fel. Imi zice s-o caut pe dr. Constantinescu ca e de garda si sa ma controleze ea si in functie de asta s-o sun pe dr. Tataru. Ma imbrac repede si imi e teama sa ma mai rad eu acasa, ma gandesc ca poate nasc si ca ar trebui sa ma grabesc.
Eu eram foarte optimista. Nu prea imi era teama. Ajungem la spital, ma controleaza dr. Constantinescu si imi zice sa ma internez, dar ca mai dureaza pana nasc. Deja incepusem sa am dureri mai mari. Ma internez, o asistenta imi da o camasa de noapte sa ma imbrac cu ea. Imi imaginam mai nasol momentul asta cu camasa de noapte, credeam ca o sa imi fie scarba sa ma imbrac cu ea. Dar e ok, ma simt bine. Asistenta respectiva imi face clisma, un alt moment de care m-am temut si care a fost ok, si apoi ma rade. Dupa aceea urc la sala de nasteri. Acolo nu ma lasa sa intru cu Gabi. Mi-a luat sange pentru analize, mi-a dat sa-mi pun doua supozitoare si m-a lasat intr-o camera cu o chestie in jurul burtii care verifica bataile inimii copilului. Am inceput sa am dureri si mai mari. Eram foarte agitata ca nu e Gabi cu mine. Am inceput sa plang si am sunat-o pe dr. mea. Am trezit-o din somn si i-am zis ca nu il lasa pe Gabi sa stea cu mine, desi ea imi promisese ca nu va fi nici o problema in legatura cu asta. Imi zice sa ies din sala si sa-i dau telefonul unei asistente. Nu stiu ce i-a zis, dar a venit Gabi imediat si a stat cu mine. M-a tinut acolo inca vreo jumatate de ora, apoi mi-a zis sa merg la salon sa stau noaptea. Ziceau ca nu nasc pana dimineata. Am mers cu Gabi intr-un salon cu sase paturi. Fetele celelalte dormeau. Am intrat pe intuneric acolo si ne-am asezat pe pat. Eu eram cu dureri mari, Gabi era foarte obosit. Fusese si la servici in ziua de joi. Eu am constatat ca nu pot sa stau intinsa, aveam dureri mai mari asa. Pe Gabi l-am convins sa se culce, a dormit putin, iar eu mi-am pertecut noaptea plimbandu-ma pe holuri cu contractii dureroase la cinci minute. Am mers la sala de nasteri sa cer ceva pentru dureri. Era cam 3 dimineata. Am intrat acolo si am gasit doua asistente. Le-am spus ca am dureri si ca vreau sa stiu daca pot lua un No-Spa sau daca pot ele sa imi dea ceva. Pe una dintre ele a pufnit-o rasul si mi-a spus: “ Normal ca ai dureri!”. Si atat. Nici un raspuns referitor la medicament. Statea si se uita la mine zambind, si pana la urma si-a intors privirea ca si cand nu eram acolo.
Asteptam dimineata s-o pot suna pe dr. Tataru, cea cu care trebuia sa nasc, sa vina sa ma vada ea. Pe la ora 8 dimineata am sunat-o si mi-a spus ca o sa vina sa ma vada. Bineinteles ca nu a venit. Intre timp m-a vazut dr. Maier care a spus ca am dilatatie 4 si sa merg urgent la sala de nasteri. Eram fericita, ma si gandeam ca imi pune epidurala si scap de dureri.Am mai sunat-o inca o data pe dr. Tataru si am mers la sala de nasteri. M-a controlat si ea si mi-a spus ca de fapt dilatatia este doi. Eu eram disperata sa nu fie patru si sa trebuiasca pusa epidurala, pentru ca stiu ca daca se trece de aceasta dilatatie nu mai poate fi pusa. Ea imi spune ca sigur dilatatia este doi. Eu aveam dureri din ce in ce mai mari si dupa indelungi rugaminti o asistenta imi pune o perfuzie si imi spune ca imi baga si un No-Spa. Peste putin timp ma cheama un doctor sa ma controleze. Vine si dr. Tataru. Dansul constata ca am dilatatie 7 si ii spune dr. Tataru: “ Cum avea, ma, adineauri dilatatie 2 si acum are 7?”. Doctorul nu astepta nici un raspuns, a sunat a mustrare afirmatia dansului. Cred ca d-na dr. Maier imi zisese bine ca am dilatatie 4. Dr. Tataru il intreaba incurcata pe doctoral respectiv: “ Ii mai fac epidurala la dilatatie 7?”. Raspunsul lui vine repede si este chiar indignat de intrebare: “ Cum sa-i mai faci, ma, epidurala???”.
Incepand din momentul ala durerile au devenit insuportabile. Poate ca suport eu mai greu durerea, nu stiu, dar pur si simplu nu m-am putut abtine si am tipat in continuu din acel moment si pana am nascut, la fiecare contractie. Am incercat eu sa dau cu pumnul in pereti, sa strang tare bara patului, dar nu a avut efect, durerile erau prea mari. M-am zgariat foarte tare pe picioare, pe pulpe, din cauza durerilor. Eram plina de sange si de la zgarieturi. Si de acum incolo abia a inceput calvarul. Veneau pe rand medici si asistente si ma jigneau pentru ca am indraznit sa tip. La inceput a fost asistenta sefa, am inteles, o “doamna” blonda, tunsa mai scurt, mai solida. Intai a venit si mi-a spus: “Cand ti-ai pus cercelul ala in buric nu te-a durut?”. Apoi a revenit si a adaugat: “Tu sa nu crezi ca eu o sa te ajut la expulzie! Nu-mi irosesc eu fortele pe tine! Daca n-o sa impingi o sa bage forcepsul!”. Iese ea si intra o alta asistenta, blonda, inalta, cu parul lung. Se uita in fisa mea si vede ca sunt casnica. Imi spune: “A, esti casnica! Lasa sa te doara sa vezi si tu cum e cu greul!”. Asa i-as fi zis cateva, nu e genul meu sa tac si sa inghit, dar eram asa epuizata incat preferam sa ma odihnesc intre contractii, nu sa ma cert cu cineva. Am facut si eu o facultate grea, sunt inginer, si daca nu am lucrat pana acum am avut motivele mele si nu trebuie sa dau socoteala nimanui. Venea regulat si doctorul de care am spus mai devreme si imi spunea ca o sa bage forcepsul. La un moment dat a venit sa ma controleze. Ma durea foarte tare si l-am rugat sa scoata putin mana sa imi revin un pic. Replica lui a fost: “Nu pot sa scot mana ca asa imi place mie, cu mana in femeie!”. Replica de violator, de puscarias, in nici un caz de doctor! M-a pufnit toata scarba. Imi repetam in gand: “Doamne, pe ce maini am incaput eu?”. Dr. Tataru venea din cand in cand la mine si imi spunea cu zambetul pe buze: “Mai dureaza, Alina!”. Nu stiu ce era de ras sau de zambit in momentele alea. O singura doamna de acolo s-a purtat frumos cu mine. Cred ca era infirmiera, este o doamna slabuta, roscata, tunsa scurt, cam pe la 40 si ceva de ani. M-a mangaiat de cateva ori, m-a incurajat si mi-a vorbit intotdeauna frumos. Se pare ca nu sta in studii calitatea de a fi om.
La un moment dat a venit dr. Tataru la mine si mi-a zis sa nu mai tip ca mi-am speriat tare sotul. N-am realizat ca tip asa de tare incat sa auda Gabi, care era destul de departe de locul unde nasteam eu. Mi-a parut tare rau, n-as fi vrut sa-l sperii. Cu toate astea, n-am putut sa ma abtin, am tipat in continuare.
M-am bucurat ca nu la-m luat pe Gabi cu mine in sala de nasteri. Dr. mea asa imi promisese, ca il lasa pe Gabi sa stea cu mine. Eu nici n-am mai intrebat daca ma lasa sa-l chem acolo cand nasc, dar ma bucur mult acum ca n-a fost cu mine. L-am traumatizat oricum cu tipetele, asa cum mie imi e foarte greu sa uit prin ce am trecut, asa si el zice ca nu poate sa uite cum tipam.
La 13:55 am nascut. Cand mi-am vazut copilul m-am linistit, am rasuflat usurata ca este totul ok si cu mine si cu el. Asistenta blonda interesata de ce sunt eu casnica l-a luat in brate. Cand a trecut pe hol pe langa Gabi i-a spus: “Sa nu mai faceti copii niciodata!”.
Vreau sa zic ca momentul expulziei a fost cel mai putin dureros, desi nici anestezie nu mi-a facut. M-a taiat si m-a cusut pe viu. Dar la ce dureri avusesem, acum era chiar bine! Am impins doar de cateva ori si a iesit copilul. Dr. Tataru m-a intrebat cand mi l-a aratat pe Ayan: ”Cu cine seamana?”. Eu am zis imediat: “Cu Gabi!”. De parca stia ea cine e Gabi.
Cand ma cosea deja eram binedispusa. Scapasem de contactii. Si eu care credeam ca momentul expulziei este cel mai nasol! A mai fost o senzatie nasoala cand a iesit placenta. Uitasem de faza cu placenta si m-am speriat putin.
Dupa ce m-am dat jos de pe masa am constatat ca nu sunt in stare sa merg. Ciudat, ca eu ma simteam bine. M-a pus intr-un carucior ci m-a dus in Sala de lauzie, imediat langa cea de nasteri. Acolo m-au asezat pe un pat, mi-au mai pus ceva in perfuzie si am atat doua ore acolo. Mai erau inca trei fete acolo. A venit si Gabi. Abia il asteptam. Am trimis o asistenta dupa el si mi-a zis ca este la copil, se uita la el. Ce mandra m-am simtit! A venit la mine si s-a mirat ca sunt binedispusa dupa tipetele pe care le auzise. A plecat si mi-a adus mancare. Imi era foarte foame. Eu tot nu puteam sa ma ridic din pat. Am facut pipi de cateva ori pe o galeata, dar ma ajutau doua asistente sa ma ridic. Practic, ma tineau ele.
Dupa aceea iar m-au pus in carucior si am mers in rezerva.
Am stat intr-o rezerva cu o fata care a nascut in aceeasi zi cu mine si care este jurist. La un moment dat a vizitat-o foarte amabila asistenta blonda, suparata ca sunt eu casnica. I-a dat un CV, am inteles ca facuse si ea facultatea de Drept. Fata cu care am stat in rezerva mi-a povestit ce frumos se purtase cu ea in travaliu. Ca doar vazuse in fisa ei ca e jurist si s-a gandit ca o poate ajuta cu angajarea.
Dupa nastere m-am simtit bine. Am mai avut ceva dureri, sange imi curgea foarte mult si asa a fost vreo cateva zile. Eram oricum fericita ca ne-au dat copii sa stea cu noi si ziua si noaptea.
Bineinteles ca nu am avut lapte din prima zi. Abia cand am venit acasa mi-a venit si laptele. Am stat trei zile in spital, timp in care Ayan nu a primit lapte. Nu ii ajungeau cateva picaturi de colostru. Noaptea plangeau toti copii de foame si veneau asistentele si le bagau pe gat cate o seringa cu glucoza. Mie nu mi s-a parut a fi ok chestia asta si am intrebat o asistenta daca daca e bine sa le dea atata glucoza. Ea imi zice foarte calma: “E, la un moment dat s-ar putea sa nu mai filtreze rinichii!”. Abia asteptam sa ajung acasa si sa-i dau laptic lui Ayan.
Vreau sa precizez ca am fost atenta cu toate asistentele. Deci nu asta e motivul pentru care s-au comportat asa. Daca eram o tiganca si veneam la spital doar sa nasc, fara sa mai fac echografii si controale inainte, fara sa am un medic cred ca tot asa eram tratata. Poate chiar mai bine, cine stie?
In viata mea n-am fost mai jignita si mai umilita. Te astepti la altceva de la “profesionisti”. Banuiesc ca nu sunt singura care a avut dureri asa mari, ca doar nu-i usor sa nasti. Cred ca aveam nevoie multa de o vorba buna in momentele alea.
Dupa ce am venit acasa a venit doctorita sa vada copilul. A ramas uimita de cum i-a fost legat buricul. A zis ca de mult n-a mai vazut asa ceva. Nici macar buricul copilului n-au fost in stare sa-l lege cum trebuie.
In concluzie, am ramas cu un gust foarte amar in legatura cu spitalul Polizu. Imi face rau sa mai intru acolo si sa vad pe holuri “oamenii” care mi-au facut rau. Imi face rau si doar sa-mi amintesc prin ce am trecut, umilintele si jignirile la care am fost supusa. Bineinteles ca nu-i pasa nimanui ca eu am ramas traumatizata. Daca eram in alta tara ar fi platit scump fiecare pentru tot ce-a spus. La noi inca “merge si asa”.
S-ar putea sa mai fi omis unele situatii, unele chestii neplacute. Daca mi le amintesc, va scriu.
Sper ca n-am speriat totusi prea tare pe nimeni. Nu seamana nici o nastere cu alta, asa ca sa nu va ganditi ca ati putea pati la fel. Eu doar va sfatuiesc sa va feriti de spitalul Polizu.




Cred totusi ca depinde mult de doctorul cu care nasti.

Doamne, Alina 80, nu-mi vine sa cred prin ce ai trecut! Imi pare tare rau. Tu nu ai scapat exact de ceea ce ma temeam eu poate cel mai mult (in afara de sanatatea copilului si a mea), adica de a ramane traumatizata psihic in urma nasterii. Parca nici nu pot sa cred, desi evident ca te cred, ca ai nascut in acelasi spital cu mine. La mine a fost totul super ok, am fost foarte multumita de toata lumea, absolut toata lumea cu care am intrat in contact a fost foarte draguta (ce-i drept, nu regasesc in descrierile tale asistentele de care am avut eu parte). Cred ca ai mare dreptate ... foarte mult conteaza doctorul cu care nasti si, implicit, reputatia, respectul si, nu in ultimul rand, starea de teama pe care o creaza in cadrul personalului. Sincer, eu auzisem destul de multe lucruri nu tocmai placute despre Polizu si mi-era teama, dar tocmai asta a facut sa fiu foarte, foarte placut surprinsa de cum am fost tratata de la momentul internarii si pana la plecare. Pe de alta parte, nu m-as fi gandit nici o data ca ar conta meseria sau ocupatia in fata asistentelor. E adevarat ca eu am fost putin surprinsa cand una din asistente a venit sa ma roage, in timpul travaliului, sa-i explic si ei o problema de drept, afland ca sunt avocat. Dar, in naivitatea mea, am crezut ca a aflat intamplator. Ce rusine si nesimtire! Eu cred ca in locul tau m-as intoarce intr-o zi in spital si le-as spune cateva. Cu ce drept judeca ele oamenii? Mai ales ca sunt de atat de joasa speta!

Imi pare tare rau pentru tine, dar as vrea sa le incurajez pe celelalte mamici care vor naste la Polizu pentru ca eu sunt dovada clara ca poate fi nu bine, ci foarte bine. Cel mai bine ar fi sa se intereseze la alte fete care au nascut cu doctorii lor. Eu una am nascut cu Dna. dr. Oana Toader si pentru cine are nevoie, dau toate informatiile.

Multa sanatate pentru bebelus si pentru voi si sper sa treci repede peste tot si sa mai faceti cel putin un bebe!

Si eu vreau sa incurajez viitoarele mamici care vor naste la polizu pt ca eu am trait cea mai frumoasa experienta si personalul de acolo m-a ajutat f mult.Cred ca la tine poate si durerea a fost de vina ca si pe mine m-a durut destul de rau dar lumea s-a purtat f frumos si nici nu lucrez in domniu nu stiu ce important deci nu acesta a fost motivul.Imi pare rau pt tine Alina 80 pt experienta traita dar mamici stati linistite ca nu e asa de cosmar acolo si sunt multe persoane extraordinare.

si eu am nascut in polizu pe 17 martie si va pot spune ca sunt conditii foarte bune.Mai depinde si de doctorul care te urmareste;si eu am am fost pacienta dr.Oprescu dar din pacate nu am nascut cu ea dar am fost lasata pe maini bune si personalul s-a purtat foarte frumos cu mine , mai ales la sala de nastere.Asistentele au fost foarte dragute si m-au ajutat foarte mult.Am avut cea mai usoara nastere ,am dormit aproape tot timpul(binenteles traiasca epidurala...)Si asistentele de la nou nascuti erau foarte amabile si veneu de cate ori le chemai.Cred ca depinde si de turele pe care le prinzi si de toanele fiecaruia....Eu sunt foarte multumita de spital si la urmatorul copil tot acest spital il voi alege dar...cred ca voi schimba medicul....

Ce sa zic, eu am avut mare ghinion cu spitalul asta...Daca staeam acolo acum nu ma mandream cu bebelusa mea mica si scumpa. Curatenie...numai la sala de nasteri am vazut. gandaci-peste tot. Stai la coada la eco mult si bine, cu orele, ca dr. mai si pleaca din cabinet...De doctori...nu mai comentez, am fost si dezamagita si disperata.Noroc ca am plecat, altfel...Si spitalul, in sine, e tare sumbru, fata de Municipal...

fetelor eu am stat internata in spital o sapatamana cand am facut cercalju si chiar nu au fost rele conditiile toata lumea sa purtat frumos cu mine bine am si cotizat nu am vazut nici un gandac, la baie foarte cura doar dimneata si seara ca in timpul zilei era groaznic bine acum depinde si de cei 7 ani de acasa curatenie sa facea dar nu se pastra in salon veneu si spalau si seara si dimineata a fost chiar ok sper sa fie asa si cand o sa nasc

Eu am nascut in iulie 2003 la polizu.
eu cu spaga nu prea m-am omorat. Oricum, treaba si-o fac cam tot la fel cu sau fara spaga. adica rece, calculat, fara prea multe cuvinte.
asistentele de la noi nascuti sunt niste femei ok daca n-ai prea mari pretentii. Trebuie sa insisti tu ca sa capeti informatiile de care vei avea nevoie cand ajungi acasa singura cu bb.
trebuie sa ai la tine pampersi pentru ca ti se cer atunci cand vin asistentele sa le faca igiena.
bb sta cu tine in camera.
rezervele de 2 paturi, cele fara bani, sunt ok.
infirmierele fac curat si daca nu le dai bani.
eu pe neonatolog l-am vazut abia a doua zi, asa ca habar n-am cine a fost cel care la examinat pe David prima data. Si la acesta daca vrei poti cotiza, daca nu nu e nici un bai.
eu am stat in rezerva cu o tipa din Ploiesti care a dat la dr. cu care a nascut 3 milioane. I-a facut epidurala. a doua zi a venit dr. in rezerva sa o vada, s-a interesat de copil, etc.
eu am dat 200 USD, n-am capatat epidurala, iar al meu dr. nu se obosea sa vina in rezerva.


iata si povestea nasterii lui David:

DAVID sau DE LA GOL SUFLETESC LA DRAGOSTE IMENSA
(long version)


David a fost mai intai o banuiala.
Eram cu colegul in parcarea unui hipermarket si pentru ca ma simteam tare ciudat si rau de mai bine de o saptamana ii spun sec “CRED CA O SA FII TATIC!”
Se uita neincrezator la mine, zambeste usor si spune doar atat “SA FIE INTR-UN CEAS BUN!”

David a fost apoi doua liniute pe un test de sarcina, pe 1 Decembrie 2002.
Atunci, ne-am intrebat amandoi CE FACEM?!? si ne-am luat “chipurile” un termen de gandire de doua saptamani. Soarta noastra era deja pecetluita dar parca refuzam sa credem ce ni se intampla.

David a fost apoi o inimioara pe ecranul unui ecograf.
Era 18 decembrie 2002 si micutzul avea deja 10 saptamani.

David a fost apoi secretul nostru pana in ianuarie 2003.
Mie personal mi-era cam frica de reactiile celor din jur (in fond eu si colegul ne cunoscusem in urma cu mai putin de sase luni) si precauta (ma stiam fire mai slaba) am zis sa ma protejez de binevoitori.

David a fost apoi bucuria bunicilor, surpriza cea mare a colegilor si prietenilor si zilele mele interminabile in care mi-era rau 24 de ore din 24.

David a fost apoi fetitza.
Asa s-a vazut la un superecograf intr-o zi de mai.
Colegu n-a ajuns in timp util si cand coboram pe scarile clinicii l-am gasit rosu de efort si transpirat si tot ce-a mai putut sa spuna a fost “SPER CA N-AI INTRAT FARA MINE!” Dar programarea e programare. Inimioara o vazusem dar acum o si auzisem. Bineinteles ca eu “taff woman” n-am lasat nici o lacrima sa curga. Dar ma durea asa de tare gatul! Efortul sa ma stapanesc fusese asa de mare ca a trebuit sa inghit de prea multe ori in sec.

David a fost apoi MARA, scris cu un marker negru pe caseta video pe care inregistrasem ecografia.

David a fost apoi baiat.
La numai doua saptamani dupa marea ecografie dr. meu ginecolog mi-a spus : ”VEZI? ASTEA DOUA SUNT COITZELE!”
Fac ochii mari si-l pun sa jure ca asa e.
Spune: “ESTI NEBUNA, DA UITE, NA, JUR! E BAIAT!”
Tot nu cred si-l pun sa jure cu mainile la vedere.
Rade, ia mainile de pe ecograf, mi le aseaza in fata si cu degetele rasfirate spune: “E BAIAT, NEBUNO! JUR! ESTI MULTZUMITA?”
Zic : “NU. EU VOIAM FETITZA!”
Minteam cu nerusinare, dar mi-era frica sa si spun “baiat”, de parca as fi putut sa cobesc.

David a fost apoi marele meu secret.
A ramas fetita pentru absolut toata lumea, chiar daca o luna mai tarziu si dr. Pop dicta asistentei : “testicule coborate in scrot”. E al naibii de greu sa pastrezi asa secret, dar tare vroiam sa-i fac o super surpriza colegului, care la o adica, barbat fiind si in ciuda declaratiilor sale, dorea de fapt un baietzel.

David a fost in tot acest timp marea nostra responsabilitate astfel ca, si eu si colegul am muncit in draci, cate 10-12 ore pe zi, am facut economii la sange, orice numai sa nu-i lipseasca nimic copilului.

Asa au trecut in linii mari aproape cele 9 luni.
Spun aproape pentru ca eu imi pierdusem toata rabdarea si incepand din 22 iunie tot asteptam sa nasc. Era cu mult inainte de termen, dar eu nu mai aveam rabdare. Asa ca m-am pus ca picatura chinezeasca pe saracul doctor care-mi spunea “Colul e perfect inchis. Mai ai rabdare.”
Rabdare, rabdare, dar pana cand?
Ca sa ma mai pacaleasca m-a chemart si la Polizu, de doua ori, dar de fiecare data m-a trimis inapoi acasa.
La primul drum, colegu emotionat da sa se imbrace in costum. Ma apuca nervii si izbucnesc: “Tu chiar nu gandesti? Sunt 35 de grade afara. Cum crezi ca o sa rezisti atatea ore imbracat asa? Pune mana si ia ceva sport pe tine!” Mama imi da coate se incrunta si-mi spune : “Lasa-l, e emotionat!”
Il las. Se gateste degeaba.
La al doilea drum se imbraca sport, luam iar ditamai geanta si pe mama si plecam. Pe drum facem glume la telefon cu prietenii. Am un feeling si le spun: ”Mergem degeaba. Nu nasc nici azi.” Si iar ne intoarcem acasa. Mama exasperata, ma bodogane si pe mine si pe doctor si pleaca la Breza.
Pe 8 iulie la ora 10 ma duc din nou la Polizu. Colegu la costum (in ziua aia avea al naibii de multa treaba la birou), cu geanta si fara mama. In drum spre spital, ma mai opresc pe la birou si intru pe forum. Trebuia sa stiu care dintre prietenele virtuale imi va fi colega de suferintza in acea zi.
Ma plimb putin in curtea spitalului, cumpar Catavencu si apoi urcam la cabinetul doctorului. Ma aseaza pe masa si ma anunta ca o sa nasc natural. Timpul se opreste in loc. CUM ADICA NATURAL? Pai la cele doua vizite nu vorbise decat de cezariana. Spune : “Problema s-a rezolvat. Nasti natural.” UPS! Am incurcat-o! Nu eram pregatita deloc. Nici macar plicurile aferente nu erau pentru nastere naturala. Pe ale mele scria : anestezist, ginecolog, mana a doua, etc.
Accept cu greu realitatea, dar ma cunosc prea bine, cu rezistenta mea la durere trebuie sa negociez la sange si incep. “Eu nu nasc 100% natural. Vreau epidurala. Altfel plec acasa!!!”. Dr. zice : “Da, dar nu acum. Stai sa ajungi la 4 cm” . Imi rupe apa, ma duce la sala de nasteri, da viteza colegului care pleaca la treaba si-mi promite ca ne vedem pe la 15.00.
Ma instalez in sala de nasteri si-mi amintesc brusc de apa. Nu aveam apa. Sun colegul, se intoarce din drum si-mi aduce 4(patru)litrii de apa plata.
Ce-o fi fost in mintea mea? Aveam 4 litrii de apa plata (citisem ca e bine sa te hidratezi in timpul travaliului), un ziar nou nout si un CD-player cu 6 CD-uri. Unde ma credeam? In concediu?
Citesc totusi ceva din Catavencu, dureri slabe mai mici decat la ciclu, la interval de 10 minute. Zic: E soft! si ma pun pe telefon. Asa trec cam doua ore. Intre timp durerile se intensifica si incep sa intreb de epidurala. Moasa ma tine de mana, ma mangaie, si-mi vorbeste calm. E toata numai un zambet, mai putin atunci cand o intreb de epidurala. Spune doar “inca nu e timpul” si fuge. Deja nu mai e joaca.
De la 13.30 durerile devin INSUPORTABILE si atunci sun colegul si ii spun ca mort copt sa-l gaseasca pe doctor si “sa vina naibii cineva cu epidurala aia odata!”. Nici un rezultat. O sun pe mama si ii dau aceleasi indicatii.
Intre timp ajunge si mama la spital, intra val vartej in sala de nasterii, se cearta cu asistentele si-l revendica cu voce tare pe doctor si epidurala mea.
Una peste alta, incep sa constientizez ca epidurala nu mai capat (nici nu intrase in socoteala de la bun inceput, numai ca mie nu-mi spusese nimeni nimic) si intru in panica.
Mi se administreaza un Mialgin. Cica trece. Pe naiba! Simt cel mult o stare de greta si atat.
Doare de simt ca ma descompun in mii de bucati si nu ma mai pot abtine. Incep sa plang in hohote. Sunt singura, durerea ma omoara, doctorul nu e aici, anestezist ioc, colegu cu treba. Moasa cedeaza si o lasa pe mama sa intre. Doar putin, dar tare bine imi face. Incep sa plang si mai tare si mai incerc odata: “Vreau epidurala!!!”. Vine si colegu. E galben la fata si atunci incerc sa ma stapanesc putin, nu de alta dar daca tip odata sigur lesina!
La 16.00 dr. intra pe usa. Exasperat. Cu nervii prastie. Sunase telefonul la el in draci, asistentele erau toate ofuscate din cauza mamei, eu tipam ca o descreierata de se auzea pana in Piata Victoriei si nu vroiam sa ma urc pe masa.
Incep ostilitatile : ”Hai urcate ca scapi mai repede!”. Eu : “NU POT! “. El : “Si atunci ce-o sa faci?!? Bine, nu poti? Asezati-o inapoi in pat si mai lasati-o asa!” Eu: “Nu! Ma urc!” El: ”Pai, hai odata!”. Eu :”Inca putin, ca acum nu pot!”. In fine, dupa 3 minute ma urc.
Mi-e o frica de mor. Durerile sunt continue si ff intense. Ce spun eu, intense? Ma omoara. Nu pot sa respir, nu pot sa mai gandesc, nu mai aud bine, cuvintele incep sa se amestece. Am o stare groaznica, aproape ca agonizez. Mi se da oxigen si infirmiera Dorina ma uda pe fata. Degeaba! Nu pot sa respir! Cer sa se deschida geamul. Ma sufoc! Se deschide putin. Afara erau 35 de grade, dar parca se deschisese usa frigiderului. Geamul se inchide. Ripostez. Degeaba! Mi se explica ca se face curent cu usa. Zic: “Ce-i asa greu?!? Inchideti usa si deschideti geamul!”. Aud in drepta un medic razand si spunandu-i lui doctorului: “Spala-i si masina!” Ma uit la el, un bou!
Incep indicatiile din toate partile. Erau acolo cel putin 6 oameni. O asistenta ascutita si anemica face crize de isterie incercand sa ma calmeze. Imi cere sa nu mai tip ca nu ajuta cu nimic. Cum sa nu ajute?!? Vorbea din carti. Daca nu tipam pleznea ceva in mine. Mi se explica cum sa imping. Pai ma doare asa de tare oricum, ce-s nebuna sa imping, sa-mi fac singura rau? Reusesc sa imping la o singura contractie din cele 4 necesare pentru expulzie. La celelate trei Dorina se urca si apasa cu toata greutatea ei pe abdomenul meu si-mi repeta la nesfarsit :”Sa nu ma musti!”. Sarmana Dorina! Avea o spaima. Sa nu o musc. Putin mi-a lipsit.
E ora 16.10 si la a patra contractie David ajunge pe masa. Ma uit la el si…NU SIMT NIMIC. ABSOLUT NIMIC! Poate doar o usurare ca durerile au trecut. Ma sperie reactia, sau mai bine zis non reactia, pe care o am si ma arat preocupata de micutz. E putin grena si intreb de cateva ori de ce e asa. Dr. rade si-mi spune ca ciclul cu bebelusi violeti s-a incheiat. Acum se nasc numai grena.
Are capul perfect rotund, urechile mici, rotunde si cam atat pot sa vad din el. Nu plange, e cuminte, dar nu-l lasa pe dr. sa-i taie cordonul. Tot da cu manuta peste o pensa. Plange usor, de doua ori, atat de delicat incat ma intreb daca nu cumva o fi fetita.
E curatat putin, infasat intr-o carpa si asistenta care tot urla la mine mi-l aduce in dreptul capului si ma intreba daca vreau sa-l pup. Sa-l pup??? Pai din cauza lui am simtit ca mor. Nici vorba. Ma uit la el. La fel, nu simt nimic si–i spun asistentei : “Mai tarziu, dupa ce-l spalati!” Cred ca m-am scos, dar de unde. Se uita acru la mine si-mi spune: “Pacat! E baiatul dumneavoastra!”. Nu mai aveam putere nici sa ma uit urat, dar sa-i mai zic ceva. Dispare cu el din peisaj si-l duce la colegu. Acolo alta primire “calduroasa”. Asistenta intreaba : “Cine e dl. Goran?”. Colegu nu percuteaza imediat (el e Manolache, nu Goran). Se dezmeticeste si raspunde. Asistenta: “Felicitari! Aveti un baiat!”. “Cred ca am gresit. Nu sunt eu Goran. Eu astept o fetitza!”. Se uita putin la David, asistenta da ochii peste cap si pleca cu el. Colegu ramane ca prostu si nu intelege nimic. Apare mama care fusese la o tigara si ii spune. “Gata! A nascut. E baiat!” Mama : “Mai Cornel, esti sigur? L-ai vazut?” Incepuse deja sa planga.
Asistenta intepata se intoarce si se intreba retoric : “Nu inteleg de ce fac unii copii daca nu-i vor, ca si sotul doamnei n-a zis nimic, nu s-a bucurat !” De data asta nu o iert si spun “Il vand!”
Pe masa eu incep iar sa tip. Nu stiu ce tot face dr. dar ma doare. Afara panica. “Sunt doi?!? Tot Bianca tipa.”

Sala de lauze.
Vorbesc la telefon.
Anunt lumea ca s-a nascut. ca are 3,550 kg., 52 de centimetrii, ca e baiat, ca prima lui nota a fost 9 si ca nu are nume.
Seara, in rezerva, astept sa-l aduca pe micutz.
Colegul apare cu florile aferente si ma intreba “Ce mi-ai facut?!? Fetitza, ai!”
Incepem sa dam tarcoale pe la salonul nou nascutzilor si ne uitam cu atentie la fiecare, doar doar l-om recunoste.
Vizitatorii mei pleaca intr-un tarziu acasa. Era deja 23 si baietelul nu era cu mine. Vine o asistenta si aduce copilul colegei. Intreb: “Dar al meu?”. “E la ATI. Nu-mi place cu arata!” Inima incepe sa-mi bata repede si creierul meu parca refuza sa mai lucreze. Cum adica nu arata bine. Pai a luat 9.
Asistenta ma vede pierduta si mi-l aduce putin. E FRUMOS. Doarme linistit si face numai fetze, fetze. VISEAZA. Sun acasa si vorbesc cu colegu. Incerc sa-l descriu prin telefon. Simt ca e putin retinut, dar abia a doua zi aflu de ce. Aflase ca e la ATI, nu i se spusese de ce si plecase acasa cu mama, ingrijorati si abatuti.
De aici, e cale deja batuta: rani la sani, febra laptelui, icter, colici, nopti nedormite, depresii post natale (in care eu plangeam in bucatarie si el in camera), epiziotomia care s-a vindecat abia intr-o luna, emotii si exasperare in fata neputintei si nestiintei noastre…. si dragostea pentru David, care a crescut incet, incet, dar sigur.
La 5 saptamani simteam nevoia sa ma confesez unchiului care abia intors din State nu mai prididea cu pozele. “Inca nu-l iubesc!” Unchiul intelept, mi-a spus ce e firesc, mi-a dat date statistice care spuneau ca 40% dintre mame invata sa-si iubeasca copii si m-a convins ca nu sunt o mama denaturata ci doar foarte responsabila, poate putin mai independenta, dar ca totul e OK.
Si asa a fost.
David acum e imensa mea dragoste, e cel care-mi umple gandurile, inima de bucurie si ochii de lacrimi chiar si numai cand ii pronunt numele.
E pur si simplu “bucurica”.
Si, daca acum am retrait, fara sa vreau, tot calvarul nasterii si toata agonia primelor 60 de zile in trei, va mai spun ca, in ciuda tuturor neajunsurilor, MERITA!

P.S. Aici suntem noi, doua fapturi modeste ale lui Dumnezeu cu "bucurica", minunatul si perfectul! http://community.webshots.com/user/bgoran


--------------------------------------------------------------------------------

Ancabi, te ai gandit vreodata sa te apuci de scris? Esti un orator innascut. Mi a placut tare mult modul de a prezenta evenimentele...
Revin la subiect: e bine de cele care nu au vazut gandacii. Bine, nu cred ca erau la sala de nasteri, ci in saloane si rezerve. De aia maro, stiti, ca de bucatarie...Ieseau noaptea. Daca aprindeai brusc lumina, ii vedeau cum fug speriati..

Doamne ANCABI frumoasa poveste...si emotionanta.

Tare as vrea sa stiu si eu unde erau gandacii aia mari ca eu .... inseamna ca imi afectase bautura vederea.Sincer eu am stat intr-o rezerva super super curata de 2 persoane si am fost internata si la municipal unde daca nu dai bani stai in rezerve de 6 persoane care nu arata asa fresh precum se spune.Dar daca spune-ti voi ca misuna gandacii noaptea poate asa e dar nu ii vede decat cine vrea

Eu am stat in rezerva de 3 paturi... Conditiile le am descris, nu mai are sens sa revin asupra lor. Eu sunt o fire vigilenta, nu mi scapa nimic cand e vb de curatenie.Era imposibil sa nu fi observat eu goangele. Si fetele din rezerva mi au vb de ele. Nu am crezut pina nu am vazut. Unde erau???Din baie, cred ca de la canal, veneau.Normal ca nu pe timpul zilei. Dar, ca gravida, te mai trezesti noaptea...Si atunci ii vedeam. a, am uitat sa mentionez: noroc cu Domestos de mi am curatat noptiera... avea urme de de toate: si de gem, si de ceva galben intarit...firimituri cat cuprinde in sertare...Ce sa mai zic...Stiu ca la Municipal sunt 2 saloane mai aiurea: unul e 43; daca ai avut nenorocul sa pici acolo, te inteleg cu privire la admiratia ta fata de polizu. Altfel...

Draga mea,nu e vb de admiratie in nici un caz dar pur si simplu am descris conditiile in care am stat eu acum 2 luni si nu am vazut nici gandaci si nici noptiera murdara sau eu mai stiu ce si la baia din camera chiar era f curat ca m-am mirat si eu.La Municipal nu am stat in acea rezerva dar am vazut destule ca sa nu am o parere de lux.Fiecare spital are conditii super bune la rezervele cu bani daca ai observat.In fine nu incerc sa tin o disputa aici cu tine si pur si simplu am vrut sa le spun viitoarelor mamici care au optat pt acest spital ca nu e chiar asa cum ai spus tu.Si sper sa nu se sperie aiurea pentru ca k poate nu e totul roz dar asa sunt toate spitalele si eu personal consider ca am avut conditii mult mai bune decat se spune.In rest numai bine.