In sfarsit am net , ma cam plictiseam, Luana e plecata in vacanta, Maya mananca si doarme, soata la munca...uhhh chiar aveam nevoie de net
Well, mercic tare pentru urari, o sa incerc sa va impartasesc in cateva randuri, prin ce am trecut ca sa vina bebita pe lume. Dupa cum am scris in una din paginile anterioare, m-am internat miercuri, 30.06.2006, pe la ora 15.00. Vorbisem cu doctorul ca operatia va incepe pe la ora 17.00. Vise....doctorul meu fiind de garda in ziua respectiva a avut, spre ghinionul meu, mult de lucru, ba o extrauterina, ba consultatii, ba un chiuretaj. In fine, cert e ca am asteptat pana la ora 20.00. Deja mi se facuse teama, Luana era plictisita, soata ingrijorata; de ciuda pe la 19.00 am pufait o tigara. Neinteleapta alegere, tigara asta avea sa-mi produca mari neplaceri. Deci pe la 20.00 vine anestezistul si-mi tranteste vestea ca imi face anestezie generala. M-am panicat, i-am spus ca nu am voie, ca am probleme cu tensiunea, ca imi trebuie rahie sau epidurala, insa nu am mai avut putere sa ma contrazic cu el, m-am lasat in voia sortii, eram deja prea obosita. Am intrat in sala de operatie plangand, iar in momentul cand m-am urcat pe masa am inceput sa tremur. Auzeam zgomote de ustensile, mi-a facut anestezia iar ultimul persoana la care m-am gandit a fost Luana, i-am vazut ochisorii, mi-am facut cruce cu limba si am adormit. M-au trezit niste usturimi groaznice, cineva imi umbla la burta, ma gandeam ca imi schimba pansamentul, insa era doctorul meu care ma cosea. Am inlemnit, imi zic " fuck, m-am trezit in timpul operatiei". Am vrut sa ma misc insa nu puteam, nici macar sa deschid ochii, voiam sa-i anunt cumva ca simt si ca mor de durere. Singurul lucru pe care l-am putut face insa a fost sa plang. Am auzit vocea anestezistului "s-a trezit, ii scade tensiunea, incepe sa tremure". Si doctorul inca mai avea de lucru. Mai tarziu aveam sa vad pe caseta (l-am obligat pe sotul meu sa filmeze) cum tremuram si ce spasme aveam. Au reusit sa ma trezeasca, le-am zis ca simt, insa nu aveau ce sa-mi faca, trebuia sa ma coase, doar nu era sa ma lase cu ditamai gaura Dupa ce au terminat, prima intrebare a fost daca nu a lesinat sotul meu , am auzit apoi o voce de femeie care ma tot stresa ca mi s-a tras burta frumos si ca in cateva saptamani o sa am din nou abdomenul plat , parca la asta imi statea gandul. Am ajuns si in camera, a venit sotul meu si mi-a zis ce fetita frumoasa avem, eu ii spun "glumesti, toti nou nascutii sunt urati". Insa cand mi-a adus-o era intr-adevar superba, atat de curata, atat de frumusica, parca era Luana mica doar ca Luana a fost bruneta iar Maya era blonduta. Mi-a pus fata direct la san, mi se parea ciudat dupa atat de putin timp insa cred ca ii era tare foame. Luana era tare fericita, in acelasi timp si timorata parca, a fost tare impresionata de cat de mica era surioara ei si a inceput sa boceasca ca ea deja a inceput sa o iubeasca si daca pateste ceva. I-am explicat ca o sa avem grija de Maya la fel cum a avut mami grija de ea pana acum si e sanatoasa. A venit si doctorul si mi-a zis ca i-a stat inima in loc, ca de ce am reactionat asa, ca pe el cine il mai plimba cu motoreta I-am spus ca ma doare, mi-a facut un alcocalmin cred, cu mentiune ca are sa fie primul si ultimul ca am pierdut foarte mult sange, asa ca toata noaptea mi-am petrecut-o in niste dureri groaznice. Mi-am zis ca e tare rau sa imbatranesti si sa nu mai faca fata corpul.
In fine, zilele urmatoare au fost linistite, Maya e o cumintica, mananca si doarme asa ca m-am odihnit. A doua zi facusem nu stiu ce raze la plamani si era sa lesin asa ca m-au dus in carut. Am inceput sa plang de ciuda, ma simteam ca o leguma.
Personalul de la spital tare dragut, la tot ce intrebam primeam raspunsuri, tot ce aveam nevoie pentru mine si bebe primeam, m-au impresionat mai ales ca auzisem zvonuri ca sunt cam nesimtiti. Singura chestie care nu-mi placea era ca dimineata cand ne faceau igiena ne urcau pe capra din aia de ginecologie, muream cand ma urcam si coboram
Am venit sambata acasa, mi s-a parut cam devreme, de abia ma taram, insa ma bucuram ca I'm alive Acasa am vazut si eu ce a filmat soata si am fost tare impresionata, am mai vazut pe filmari de la operatii dar cand stii ca tu ai fost si revazand momentul cand poate era sa vad lumina de la capatul tunelului, iti cam sta inima in loc. Acum e ok, chiar am curajul sa comentez insa prima oara e tare ciudat sa vezi asta.
Am inceput deja sa o scot la plimbare pe pitica, ii place tare mult la aer, poate miercurea viitoare o duc la Arc sa vada motociclete De abia astept sa vina si Luana din vacanta sa iesim toate trei, cred ca o sa plimbe doar ea carutul
Cam asta e povestea pe scurt, va pup si aveti grija de voi
Katy
P.S. Pana ieri nu-mi statea gandul sa mai fac un bebe, insa am vazut in parc gemeni, baiat si fata, si m-am trezit spunand ca urmatoarea sarcina o "programez" sa fac gemeni.
Sotul meu a ramas mut de uimire, stiind cat a fost de traumatizant