Eu acasa eram obisnuita cand fata mea calca pe bec,ii trageam un bat la fund de-i mergeau fulgii.De multe ori am aplicat metoda asta .Uneori daca nu aveam bat si era "urgenta" o scuturam de par.Acum treaba s-a schimbat si cand ma gandesc in urma ma apuca remuscarea si-mi vine sa plang.Parca o vad speriata de pedeapsa si plangand in coltul ei.Am niste imagini de cosmar care nu-mi dau pace.De cand am venit aici s-a produs o schimbare . Am asimilat incet incet metodele lor de educatie si-mi dau seama cat de mult am gresit.In primul rand aici nu ai voie sa plesnesti copilul .Daca copilul are trambalai si se tavaleste pe jos ,astepti pana ii trece.Sunt atat de multe metode de a evita bataia ...Fata mea avea o curea special pt. ea dupa usa si numai cat ma prefaceam ca o iau de-acolo amutea .Imi pare atat de rau de metodele mele nesanatoase si am constiinta atata de incarcata de parca as fi omorat pe cineva.Daca cineva face ca mine,sa se opreasca pana nu e prea tarziu.Mi-am promis ca n-o sa -mi mai " ating " copiii nici macar cu un deget...e barbar si le afecteaza personalitatea

Exista metode mult mai intelepte decat bataia. E o prostie sa crezi ca "bataia e rupta din rai". Si mai mult, copiii tin minte. Tin foarte bine minte. Cand eram micuta, mama ma tragea de par...nu suport nici acum ca cineva sa-mi puna mana pe par...cred ca din copilarie mi se trage.
Cel mai bine e sa intelegem de ce copiii fac uneori nazbatii, exceptand natura lor. O cauza exista, iar daca totusi nu ne dam seama aplicam legea rusinii, adica...rusinica, rusinica.
Eu pana acolo mai am mult, Alexuta nu face nimic rau, nici n-ar avea cum .
Sunt total impotriva bataii!

Asa este. In plus in afara risti sa iti ia si copilul si sa te decline din drepturile parintesti, si mai nou, se pare ca si in Romania s-a introdus chestia asta.

Lasand deoparte insa aceste aspecte, e clar ca pot fi folosite si alte metode pentru a educa bine copilul. Bataia nu face decat sa ii induca teama (si asta numai pana la o varsta) iar ulterior poate chiar ura.

Sunt de acord cu tine Adriana. Unii copii se tem de parintii lor care ii bat sau chiar ajung sa ii urasca.
Bataia nu aduce nimic bun. Stiti proverbul ala: vorba dulce mult aduce. Iar bataia, rupta din rai sau nu, nu face decat sa inrautateasca lucrurile. Un copil care a fost batut pt un lucru rau (in viziunea parintilor), poate sa ajunga sa faca lucruri rele numai din ciuda...

Bataia... o vad ca esuarea in stabilirea unei relatii de comunicare. Din punct de vedere psihologic, bataia e o pedeapsa, din care copilul nu invata nimic. Este esentiala folosirea intaririlor pozitive si negative. Un exemplu de intarire negativa este scoaterea din activitate, izolarea pentru cateva minutele. Poate fi folosita si pe post de pedeapsa, dar trebuie urmata de o experienta de invatare si apoi intarire pozitiva, la repetarea comportamentului invatat de catre copil. In teorie pare destul de usor... cu siguranta e necesar sa ne controlam nervii, nici noua nu ne-ar place sa luam bataie cand gresim.

Eu am avut parinti minunati, nu am cunoscut pana in ziua de azi oameni ca ei. Ma credeti daca va spun ca nu-mi amintesc macar de un ton ridicat al vocii, d'apai de batai? Cand o suparam, mama se intrista, si nimic nu ma durea mai tare decat sa stiu ca am suparat-o...
Imi doresc din toata inima ca eu sa pot fi macar jumatate din ce-au fost ei, si copilul meu sa aibe parte de aceeasi dragoste pe care am primit-o eu...

Bataia este cea mai primitiva metoda de educatie.
Oricum imbucurator la tine Mihaela este ca ti-ai dat seama ca este o mare greseala atitudinea care o aveai fata de fata pentru ca de obicei parintii " batausi" nu recunosc nici in ruptul capului ca gresesc penalizand corporal copilul.

Nici eu nu sunt adepta bataii, desi uneori "imi mai scapa mana" si-l mai "atingeam" (cum ziceai tu, Mihaela) pe Razvan (atunci cand atenta la Alexandra, mai ales in primele zile dupa ce am venit de la maternitate si eram cu nervii si cu rabdarea la pamant!)...imi parea rau si imediat imi dadeam seama ce prostie fac...oricum incerc din rasputeri sa ma abtin (pt ca sunt momente cand ma scoate din sarite, tipa de ar scula si mortii din mormant atunci cand Alexandra, alteori o loveste cu cate o jucarie si nu din rautate, ci pt ca nu-si da seama cat e ea de mica si fragila, cred ca mai degraba ii testeaza reactiile)...daca nu intelege cu vorba buna, il iau pe sus si-l duc in hol. Cand se vede acolo singur, cu usa inchisa spre sufragerie (unde sunt eu) incepe sa strige "Mami,mami" si atunci stiu ca se va potoli imediat daca deschid usa si-l iau in brate, totusi, il las cateva secunde desi mi se rupe sufletul sa-l aud acolo strigand, ca sa simta ca e pedepsit...e singura metoda care functioneaza atunci cand il apuca pandaliile. Cel mai mult ma enerveaza cand se baga altcineva si comenteaza si nu ma lasa sa aplic metoda pana la capat, dar nu cedez pt ca Razvan e genul de copil care profita de cea mai mica slabiciune (ca majoritatea copiilor, de altfel).
...am primit si eu in copilarie cateva corectii corporale (nu multe si nu dureroase)...ma durea mai mult suferinta parintilor mei cand ma atingeau decat lovitura in sine...si de multe ori as fi preferat sa ma bata decat sa-mi zica ceva dur!

bataia este o metoda cumplita de a ne exprima frustrarea ca am esuat ca parinti in a ne educa copiii...
este cea mai buna metoda de a-l indarji pe cel mic si de a-l "incaini" impotriva noastra, de a-i stirbi putin cate putin din dragostea si respectul pt noi, ca parinti...
este cea mai proasta metoda de educatie... judecati de ce

Sa stiti ca si eu am fost cam super nervoasa cand am venit de la maternitate si cum pisica nu ma lasa in pace ( ea era obisnuita se ne iubim tot timpul) am mai " atins-o" de cateva ori. Dupa aia regretam amarnic si sotul odata mi-a spus ca ce ma faceam daca pisica ar fi fost copilul mai mare ( de fapt si este).
Asa ca am fost si eu atinsa de microbul vitejei si a dreptatii cu batzul si tare rau mi-a parut. Acum sunt calma si nu ma mai stresez cand vine pisica cu cerutul chiar daca alaptez. Copilul s-a obisnuit cu mieunatul ei si nu se sperie de ea si nici nu plange.
Deci in topul:" rusinica, rusinica" ocup si eu un loc.

Buna tuturor,

Teodor a atins limita celor 2 anisori si a inceput sa fie din ce in ce mai nazdravan, dar si mai impresionabil. Cand face boacane aplicam o metoda mult promovata prin tara asta ( Australia). Ii spui copilului ca ce a facut nu trebuie facut si il rogi sa nu mai faca, o data, de doua ori , de trei ori. Daca nu intelege se aplica metoda" silence time": se aleg un loc din casa( intotdeauna acelasi), de regula destul de izolat, precum scarile, sau un scaun plasat intr-un colt al camerei sau pe hol. Si se seaza copilul acolo explicandu-i ca datorita faptului ca nua vrut sa se linisteasca cand l-au rugat parintii, trebuie sa aiba un silence timp ( moment al tacerii), in care sa stea in locul respectiv ptr 2 min.( se da ca timp cate un minut ptr fiecare an al copilului+ timpul de explicatie al situatiei) fara sa faca nimic.. nu sa se joace, nu sa bea apa, nu sa manance, nu sa se uite la tv sau altceva. Se aplica in special la crizele copiilor de "isterie", dar poate fi aplicata in general ptr orice timp de activitate neplacuta noua efectuata de copil.

Am aplicat metoda cu al meu copil si vreau sa spun ca are mai mult efect decat suparatul meu pe el , sau lasatul singur la el in camera plangand.

Sper sa fi fost destul de explicita. Daca exista ceva ce nu ati inteles, raspuns cu drag la intrebari.

Va pup,
Cristina

Maricris multumim pentru sfat deja o vedeam pe Daciana pe acel scaun, caci cu cat creste e tot mai nazdravana si uneori chiar nu am rabdare cu ea.

Am aplicat metoda Maricris cu statul singur in camera...ca pentru scaunel sintem cam mic.... ce bine s-a comportat dupa vreo 10 min de scincit cu usa inchisa...
Consider ca sint multe trasnai pe care le fac picii peste care nu ar trebui sa trec ca sa nu ma dau cu capul de pereti mai incolo....

Of, nu credeam ca o sa vad zicala asta aici, pe un forum de copii. Eu am mincat la bataie in copilarie...dar cu ce nu m a batut: de la curea, la aruncat cu sticla in cap de am lesinat( mi a relatat episodul o matusa), la palme, la tras de par de raminea cu parul meu in mina, la dat cu capul de pereti, la aruncat pe jos si dat cu picioarele...Si cate altele, ca nu le mai tin minte.Mamici, fetelor, nu stiu cum sa mai zic, nu dati in copii!!!Indiferent ce mare trasnaie vi se pare ca a facut. E curiozitatea specifica copilariei. Asa a lasat Dumnezeu copiii. . Merita a oare un copil bataie????Cu ce drept ???Ce drept avem noi sa dam in ei...

eu consider ca vorbele dor mai mult decat o palma!
dar sa nu intelegeti, vorbe urate!

Imi pare rau pentru ce ti s-a intamplat in copilarie ,nu e drept,dar sunt total de acord cu tine,exista azi metode evoluate de a educa un copil,de a-i satisface curiozitatea.Violenta de cele mai multe ori conduce la violenta...

Intervin si eu in discutie, desi, deocamndata, nu avem inca un BB. Dar sper ca atunci cand va fi momentul voi da dovada de intelepciune si nu voi reactiona violent la boacanele pe care le va face copilul. Cred ca nu exista copil care sa nu fi facut vreo nazdravanie, eu una stiu sigur ca am facut destule in copilarie si nu imi aduc aminte sa fi luat bataie. E adevarat ca mai primeam cate o palmuta, dar nu era nimic grav, iar uneori as fi preferat palma in locul predicilor interminabile ale mamei.
Exista insa destule metode de a-i face pe copii sa inteleaga ca au gresit, iar bataia, cu siguranta, nu este una dintre ele.

Mai bine pedepsit decat batut ,parerea mea.

Cu siguranta ca asta mi-am propus si eu: sa nu-mi bat copii niciodata, dar oare voi reusi? Nu stiu!!! Insa am sa incerc din rasputeri sa ma abtin sa nu o lovesc, depinde insa si de copil cat este de receptiv.
Am vazut mamici care-si bateau copii pe strada, motiv: se patasera cu inghetata.Parca m-a durut pe mine cat de tare au putut sa dea in ei.
Fetita mea este inca micuta, dar sper ca atunci cand va creste sa ne intelegem si sa nu ajungem la bataita.

si ce faci daca pur si simplu nu vrea sa stea?

Depinde foarte mult de cum a fost crescut bebele de mic, cei foarte rasfatati la un moment dat nu mai reusesti sa-i ti in frau asa ca eu sunt de acord cu palma la fund, dar simtita nu mangaiata. Palma la fund nu mi se pare o trauma pentru un copil ci mai degraba o simpla atentie: Trebuie sa ascult de parinti! Eu de exemplu pentru o nota mica la scoala nu puteam scapa fara o palma la fund, care pot sa spun ca a reusit sa ma indrepte. Putin, nu prea mult, dar oricum.
Va pupam!!!

Una este o palma la fund, ca atentionare, si alta este o bataie cu cureaua sau mai stiu eu cu ce. Dar izolarea intr-o camera mi se pare o metoda foarte buna, si voi urmari sa o aplic si eu, cand va fi timpul. Totusi, sper sa nu fie nevoie

este aici o emisiune pe un post TV despre educarea copiilor. Se numeste Super Nanny sau Nanny 911. Sunt aceste nanny (bone) care merg pentru o saptamana in familiile cu probleme in educarea copiilor si le dau o gramada de sfaturi. Este extraordinara emisiunea si motodele care le sunt aplicate copiilor. Bineinteles nici nu este vorba de aplicarea bataii ca metoda corectionala, asa cum spunea si mihaela75, aici nu se accepta asa ceva. Imi aduc aminte despre un baietel care era tare neascultator si pur si simplu o aduse pe mamica in stare de isterie. Nu mai stia ce sa faca cu el si atunci bineinteles cedandu-i nervii nu facea altceva decat sa tipe la copil si sa traga de el sau sa-l incuie in camera lui, toate fara efect. Insa aceasta nanny in timpul unei saptamani a reusit sa faca ordine in aceea familie. Metoda izolarii era una din ele, punea copilul pe un fel de covoras intr-un colt pe hol si-l lasa singur acolo un timp, dar intotdeauna explicandu-i de ce este pus pe acel covoras. Comunicarea era cheia in toate metodele aplicate. Sunt multe metode pe care le-am vazut si m-am minunat cat de simplu este (ma rog, simplu pare, cu siguranta pentru noi mamicile care nu avem educatia pe care o are aceea bona si care mai avem si altele pe cap nu este simplu deloc, dar trebuie sa ne inarmam cu foarte multa rabdare). Arata acolo ca mereu trebuie sa vorbesti cu copilul, sa mentii mereu o legatura foarte stransa cu el, sa-l faci sa-ti comunice toate problemele si temerile pe care le are si atunci se pare ca si ei, iubitii nostrii, nu mai fac atatea nazdravanii care ne-ar face palmuta sa o ia din loc.
Eu ma gandesc ca in copilaria mea am facut destule nazdravanii, traind inconjurata de prietenii fratelui meu mai mare, va inchipuiti. De la tata am mai "furat" cate o palma, plus teoria de rigoare si sincer preferam palma doar sa nu aud ca e suparat.
Totusi, cred ca daca de la bun inceput trasam foarte clar limitele intre noi si copil si-i explicam usor si pe intelesul lui cand greseste, este posibil sa evitam bataia.
Ma uit acum la ingerasul meu care are 4 luni si normal ca nu face traznai inca si ma gandesc cum este posibil sa-i dau bataie. dar cand cresc ei ehehehe... atunci sa te tii

M am uitat si eu de cateva ori la emisiunea in discutie si am ramas masca. Nu am putut intelege cum ajung unii copii sa fie atat de rai...Mai stiu ca micutii imita ceea ce vad. Totusi, violenta unora nu numai fata de animale, dar fata de parinti, m a lasat fara replica....Si pe sotul meu

subiectul acesta, este cel mai curajos, din cate am citit eu aici,
parerea, mea... nu stiu cu ce sa incep.

Nu pot sa ma bag in amanunte, dar pe scurt, cateva metode,


Cand esti supernervoasa, tu, ca parinte, normal ca ai impresia ca PITICUL face nu stiu ce. Orice traznaie, in mod normal, nu starneste decat haz, IN MOD NORMAL.

cand esti nervoasa, incearca o bataie cu perinile lasand pe micutzul dv., sa castige, sa fie epuizat. Ei nu vor decat sa invinga!! Parintele!!

Cereti copilului sa faca ceea ce doriti, si in functie de varsta copilului, trebuie lasat sa se gandeasca, nu ii cereti un raspund atunci, ca nu are cum!!

Timpul lasat copilului, este de 1 min. la an. aSTA AM CITIT/O INTR/O CARTE!!
Deci, daca am copilul de 3 ani jumatate, ii las timp de reactie 3 min. jumatate, si imposibil sa nu inteleaga, poate aveti impresia ca uita, nu este asa, ii adresati intrebarea, si urmarea la care va asteptati din partea lui, (daca doriti)si ii cereti parerea, DA, sau NU, lasati copilul sa " rumege" si apoi, toate bune. Ii sugerati inainte si o " pedeapsa" in caz de NU. care trebuie neaparat aplicata daca primiti acest raspuns, nu amenintati in van, este absurd.

Evitati sa/i aruncati copilului la nervi, cuvinte grele, este o greseala enorma, si nu spuneti absurditi, etse greu, foarte greu, dar devine, toate aceste, un tic, un tic bun,

Bataia e un tic!! un tic rau.

Eu, ma straduiesc, si reusesc, nimic nu te poate dobora mai tare ca om, decat sa te urasca un copil, el tine minte, nuu iarta, si pedepseste aspru parintele la maturitate.

Succes fetelor, va doresc sa fiti calme sa fiti mai constiente ca acesta metoda nu e de joaca!!!


daca doriti, va mai pot da metode, de ce nu??
eu incerc orice, nu stii ce functioneaza, copii sunt atat de diferiti... si incercati orice, numai bataie_ Nu, morala_ Nu.



oare putem infiintza un subiect, ceva de genul... l/as bate, pentru ca....(povestea)...ce sa ma fac???

Nu cred ca btaia e rupta din rai ...asa o metoda mi se pare anormala in orice timp ar exista. Bataia nu duce decat la despartirea de copilul tau si la traume majore atat fizice cat si psihice. NU VIOLENTEI VERBALE SI FIZICE! INCURAJEZ BUNA INTELEGERE, DIALOGUL SI MICUL SANTAJ, a se intelege SCHIMB RECIPROC AVANTAJOS INTRE MAMICI SI BEBICI, pentru a-mi educa copilul

M-a impresionat mult mesajul tau. Eu nu dau in copil, daca nu intelege de vorba buna si daca incepe sa urle ca vrea ceva neaparat ii spun ca-l trimit la el in camera daca nu se potoleste si apoi chiar il inchid la el in camera si nu de putine ori imi dau lacrimile cat el plange dupa usa. Ma linistesc si eu o data cu el si imi creste inima cand vad ca a avut efect si ma gandesc ca e spre binele amandurora ca se potoleste tot mai repede. Acum a invatat ca daca insista frumos si zice "te rog, mami" poate primi mai multe decat daca incepe sa urle inainte sa clarificam problema
Si eu cred ca cel mai rau ii faci copilului cand il ameninti cu ceva ce nu poti duce la bun sfarsit. Asa ca parerea mea este ca nu din amenintarile cu pedepse grele invata copilul ceva ci din pedepse usoare aplicate de cate ori este nevoie copilul poate sa invete ceva.
Mi-a placut si metoda cu holul dar cred ca la doi ani inca e prea mic sa-l pun la colt.
Dupa ce l-am dus la cresa incepuse sa dea in mine daca nu-i convenea ceva. La inceput ma suparam, ii explicam ca nu e bine apoi am inceput sa-l las in pace, sa trec peste asta si sa il iau cu altceva si a avut rezultate. Acum nu mai da in mine si in ceilalti copii da doar cand e atacat - asa mi-au spus de la cresa!!

super metoda dar ce te faci daca nu vrea sa stea pe scaunel, desi ii explici ,ii explici, ii explici...

Faza cu bataia!! Of, doamne!!! Eu am primit o mama de bataie de la mama...atat!!Una!!! Si mi-o aduc si acum aminte!!! Si frate-miu a mancat tot o mama de bataie!! Una!! Noia m fost crescuti in vorba buna, si am iesit niste oameni asa cum trebuie, zic eu!! Iar pe Tud nu cred ca o sa-l bat vreodata!!! Mi se pare barbar!!! O palma la fund e ceva, bataia e altceva.....Si stiu sigur ca vorba buna si rabdarea fac multe..mult mai mukte decat tipetele si nervii..!! Eu intai numar pana la 10 si dupa aia incerc sa gandesc ce repercursiuni poate avea ceea ce imi vine sa fac..si merge!!!
Muuuuuuuuuuulta rabdare!!

Educatia copilului...iata un subiect care va fi dezbatut la nesfarsit fara ca toata lumea sa cada de acord. Eu bineinteles ca am spus mereu ca nu imi voi bate copiii, dar trebuie sa recunosc ca mi-a mai scapat mana de vreo cateva ori, cand eram la capatul nervilor si al oboselii. Si cine credeti ca a pierdut in situatia respectiva? Tot eu, bineinteles, pentru ca m-am simtit atat de vinovata, incat nu mai stiam ce sa ii dau ca sa ma recompensez fata de el. Si el a tinut minte. O data, acum vreo 3 luni, era Jodie Kate mica si eram atat de obosita, iar John se balacea in baie si am iesit doar cateva minute si cand m-am intors imi luase o cutie cu servetele umede contra acneei CARE NU SE GASESC AICI, LE POT LUA DOAR DIN AMERICA si le scosese pe toate din cutie si pluteau prin cada. Am vazut negru in fata ochilor si am tipat la el asa de tare si aveam prosopul in mana ca venisem sa il scot din cada si i-am dat una cu prosopul. Dupa un minut asa rau mi-a parut, l-am tinut in brate, i-am facut lapte cu ciocolata si el micutulimediat m-a iertat, dar nu a uitat. Data viitoare, ii facea tati baie si i-a aratat cutia cu servetele umede si i-a zis ca nu e voie sa se joace cu ele ca se supara mami.

Bataia nu este o solutie, copilul nu va fi educat prin bataie ci doar speriat. Si va invata si el la randul lui ca atunci cand cineva te supara trebuie sa il bati, si va bate copiii in parc, la gradinita. Numai explicandu-i ce a gresit si pedepsindu-l intr-un mod calm NUMAI DUPA CE A INTELES DE CE ESTE PEDEPSIT, numai fiind rabdatori si totusi constanti, numai asa poate invata copilul ce este si ce nu este acceptabil. NUmai asa va creste intr-o persoana responsabila.

Eu cred ca bataia e cel mai mare rau pe care ai putea sa-l faci copilului tau. Am luat si eu palme de la parintii mei in copilarie si le tin minte pe toate si relatia mea cu ei dupa ce am mai crescut este una foarte rece. Eu pot vorbi din experienta mea ca nimic nu se compara cu afectiunea. Bataia nu va fi niciodata un aliat atat de puternic in educatia copilului tau ca si dragostea pe care ii arati ca i-o porti. Acum un an cand eram in ultimul an la facultate (si eram foarte ocupata, evident) aveam cel mai obraznic copil. Ma gandeam in fiecare zi ce o sa ma fac cu el si ce metode sa mai aplic pentru a ajunge la o intelegere cu el. Dar acum am terminat facultatea si am hotarat sa raman cu el acasa o perioada si ... minune mare: copilul meu este de fapt foarte cuminte si nu am nici macar nevoie sa il pedepsesc. Oare ce s-a intamplat? S-a intamplat ca am avut timp sa stau cu el sa-i arat ca il iubesc si ca e cel mai frumos lucru care mi s-a intamplat. In concluzie, eu cred ca daca un copil este obraznic nu trebuie sa dam vina pe el ci trebuie sa ne intrebam noi unde am gresit si sa vedem daca i-am aratat suficient de mult ca-l iubim asa cum este. Eu nu sunt de acord nici cu pedepsele dar sunt de acord cu incurajarea comportamentului pozitiv. La noi a dat cele mai bune rezultate si am sa aplic aceasta metoda de acum inainte cu toata increderea.