Help - Search - Members - Calendar
Full Version: Ghid De Autoexaminare A Sanilor
Discutii Despre Copii > Informatii > Sanatate
onuta_dec

Exista o masura preventiva pe care o poti practica pentru sanatatea ta! Ai la indemana acest ghid practic care te va lamuri despre importanta examinarii sanilor, cand este momentul cel mai potrivit pentru o autoexaminare si cum se face aceasta.

Sanul este alcatuit din glande, pori secretori, tesut lipidic si muschi. Cei din urma dau forma sanului. Sanul contine un mare numar de glande ce produc laptele si canale conductoare ce se temina cu mamelonul. Acolo este produs laptele mamar.

Divizand sanul in 4, observam ca majoritatea conductorilor se gasesc in jumatatea de sus (in apropierea axilei). Acolo se dezvolta majoritatea celulelor maligne (in proportie de 50%).


De ce sa efectuam examinarea sanilor?

Deoarece odata cu autoexaminarea incepem sa aflam constitutia fiziologica a sanului si putem astfel sa descoperim orice anomalie ar aparea. 95% din cazurile de cancer la san pot fi evitate daca este depistat la timp.

Federatiile internationale de medici sugereaza ca autoexaminarea sa inceapa in jurul varstei de 20 de ani. Este cunoscut ca una din 10 femei poate sa prezinte (simptome de) cancer de san la un moment dat in viata ei, mai ales intre 40 si 65 de ani.


Cand sa efectuam autoexaminarea?

Trebuie sa palpezi sanii o data pe luna, astfel incat sa devina un obicei. De preferinta cu o saptamana inainte de menstruatie, intrucat volumul fiziologic pe care il capata sanii datorita hormonilor se reduce atunci (la menstruatie sanii sunt umflati si dor).

Sa nu uitam ca si la barbati poate aparea cancerul de san, dar in procentaj mult mai mic.


Cum sa efectuam autoexaminarea?

Posteaza-te in fata unei oglinzi si observa sanii intai cu mainile jos, apoi cu mainile pe solduri (aceasta pozitie contracta muschii toracelui), iar apoi cu minile intinse in sus, deasupra capului. Priveste-ti sanii pentru a observa:

* diferente intre ei, diferente de marime, de forma si conturul fiecarui san (marime, volum, orientarea catre interior a mamelonului);
* pielea, pentru a observa contuzii, protuberante, eczeme.


PALPARE I

Trebuie sa se realizeze in timp ce stai intinsa, deoarece in aceasta pozitie muschii sunt relaxati si astfel este facilitata palparea. Daca examinezi intai sanul drept trebuie sa pui o pernuta sub umarul drept, iar bratul sa-l indoi sub cap, la nivelul gatului. In continuare, cu cele trei degete din mijloc unite si cu palma mainii stangi efectueaza miscari ciclice in jurul sanului, in forma de spirala, catre centrul sanului, apasand usor dar stabil cu varfurile degetelor, in sensul acelor de ceasornic.

PALPARE II


Apoi fa miscari verticale, parcurgand in intregime sanul cu mana in sus si in jos. Continua sa faci miscari centrifuge si centripete, acoperind tot sanul.

PALPARE III


Ramanand in aceeasi pozitie, trebuie sa palpezi si axila corespunzatoare sanului, pentru a observa aparitia unor eventuale umflaturi. Pentru aceasta parcurge cu mana toata suprafata axilei, facand miscari circulare in toate directiile, apasand zona putin mai tare decat in cazul sanului.

PALPARE IV


Tot in aceeasi pozitie, apasa putin mamelonul intre aratator si degetul mare. Fii atenta daca exista secretie de lichid si daca exista simfiza sau orientarea catre interior a mamelonului.


Ce trebuie sa faci daca exista anomalii?

Daca observi zone tari sau vreo scurgere din sfarc sau vreo modificare a pielii sanului sau a mamelonului, nu te speria, deoarece poate fi vorba despre un caz benign. Insa, oricum ar trebui sa te sfatuiesti cu terapeutul tau pentru a stabili un diagnostic si pentru a te indruma catre un specialist, daca este nevoie.


Factorii de risc

* menstruatie prematura (inainte de varsta de 12 ani);
* menopauza intarziata (dupa 55 ani);
* femei fara copii sau nasterea primului copil dupa 30 ani;
* stres;
* expunere la radiatii;
* viata sedentara;
* alimentatie bogata in grasimi;
* consum ridicat de alcool (peste 3 pahare pe saptamana);
* fumatul;
* dureri ale sanilor (chisturi);
* terapie cu hormoni (sub cercetare);
* cancer de san prezent la mama, fiica sau sora, inainte de menopauza;
* cancer de san la bunica, matusi, verisoare;
* utilizarea de anticonceptionale (sub cercetare).

http://www.topsanatate.ro/articol/ghid-de-...ilor-24662.html
onuta_dec
Cancerul de san: perfect curabil daca e tratat la timp!

Cancerul mamar este cea mai frecventa forma de cancer a femeii. "Este perfect curabil daca e diagnosticat si tratat la timp", ne atrage atentia Mihai Dimitriu, medic specialist obstetrica-ginecologie care ne informeaza despre factorii de risc, simptome, autopalpare si alternativele mai putin invazive ale mastectomiei.

La nivel mondial, constituie a doua cauza de deces prin cancer la femei, iar in Romania este cea mai frecventa forma de cancer diagnosticata la femei si prima cauza de deces prin cancer in randul acestora.

Apare din ce in ce mai frecvent la persoane foarte tinere!

O alta problema foarte serioasa cu care se confrunta lumea medicala contemporana este faptul ca neoplasmul mamar apare din ce in ce mai frecvent la paciente deosebit de tinere, fapt semnalat in mod cu totul exceptional in urma cu 20-30 de ani.

Datorita valorilor sale estetice deosebite si datorita faptului ca sanul a reprezentat intotdeauna un simbol marcant al feminitatii, implicatiile cancerului mamar in statusul psihologic al femeii sunt deosebite. Astfel, numeroase femei manifesta o adevarata fobie fata de aceasta maladie, iar incidenta ei in continua crestere constituie o pemanenta sursa de stress. In mod paradoxal, aceasta "frica" permanenta de a dezvolta sau a descoperi un cancer mamar, le tine pe paciente departe de medic in loc sa le aduca cat mai repede si mai des in fata acestuia.


Cancerul mamar: perfect curabil daca e diagnosticat si tratat la timp

Cancerul mamar, asemeni tuturor celorlalte tipuri de cancer, este perfect curabil daca este diagnosticat si tratat in stadii precoce. Ori acest deziderat nu poate fi realizat decat printr-o autopalpare lunara corecta a sanilor si printr-o prezentare cat mai rapida la medicul specialist in cazul oricarei suspiciuni ridicate de aceasta manevra.

In plus, examenul ginecologic anual (pe care orice femeie ar trebui sa-l considere absolut obligatoriu !!!) trebuie sa includa in mod sistematic examenul clinic corect al sanilor.


Principalii factori de risc

Cauza (sau mai corect spus cumulul de cauze) cancerului mamar, asemeni altor neoplazii, este necunoscuta, dar au fost identificati o serie de factori de risc cu importanta deosebita:

* Varsta inaintata (desi probabilitatea de a dezvolta un cancer mamar creste odata cu varsta, lumea medicala contemporana se confrunta cu o adevarata "epidemie" de neoplazii mamare la paciente din ce in ce mai tinere, fapt ce va duce, inexorabil, la reconsiderarea acestui factor de risc);


* Nivele crescute de estrogeni plasmatici in premenopauza (teoria hormonala a etiologiei cancerului mamar incrimineaza rolul expunerii indelungate la estrogeni a tesutului mamar in lipsa compensarii acestora de catre progesteron). Sursa de estrogeni este de doua tipuri: endogena (ovariana si de la nivelul tesutului adipos) si exogena (medicamentoasa, produse cosmetice de infrumusetare si intretinere, anumite creme si lotiuni de intinerire a pielii);


* Factorii genetici (mama sau sora cu cancer mamar);


* Nivelul socio-economic ridicat (cancerele "hormonodependente" si cu precadere cel mamar este in mod special un cancer al femeilor cu nivel socio-economic mediu si ridicat);


* Prima sarcina dusa la termen la o varsta de peste 30 de ani;


* Antecedente personale de cancer mamar la sanul celalalt;


* Istoric personal de leziune mamara benigna proliferativa, modificari mamografice displazice;


* Doza mare de iradiatii ionizante la nivelul toracelui in scop diagnostic sau terapeutic (radioscopii, radiografii, mamografii, iradiere in scop terapeutic);



* Expunerea sanilor la radiatiile solare;


* Nuliparitatea (nici o nastere);


* Menarha (prima menstruatie) precoce (sub varsta de 11 ani) si/sau pauza tardiva (dupa varsta de 55 ani) – aceste doua conditii nu fac altceva decat sa creasca perioada de expunere la estrogenii endogeni necompensati suficient de progesteron (hormon ce ar avea rol protector si care este secretat in cantitati mari in timpul sarcinii, de unde si rolul protector al sarcinilor duse la termen);


* Obezitatea in postmenopauza si dieta bogata in grasimi si dulciuri fine (trebuie stiut faptul ca o sursa importanta de estrogeni o reprezinta, in afara ovarului, tesutul adipos, adica grasimea acumulata in organism);


* Varsta peste 45 de ani pentru rasa alba;


* Varsta sub 45 ani pentru rasa neagra;


* Istoricul de cancer endometrial (de corp uterin) sau ovarian;


* Microtraumatismele mamare, mai ales cele repetate.



Factori care reduc riscul de cancer mamar

Exista si o serie de factori care par sa aiba rol protector impotriva cancerului mamar (ceea ce nu inseamna ca persoanele care intrunesc acesti factori nu pot dezvolta un neoplasm mamar, ci doar ca au un risc mai mic). Dintre acestia, cei mai importanti sunt :

* Menarha (prima menstruatie din viata unei femei) tardiva (dupa virsta de 15 ani);


* Alaptarea naturala la san care depaseste un an durata;


* Activitatea fizica (se recomanda activitatile fizice dinamice, in aer liber si cu sanii neincorsetati in sutien, ci lasati sa se miste cat mai natural; din acest punct de vedere exista autori care recomanda ca sutienul sa fie cat mai lejer cu putinta, preferabil doar din bumbac si purtat cat mai putin, adica doar atunci cind este strict necesar din punct de vedere estetic; mult mai inofensive par a fi asa-numitele bustiere din bumbac);


* Exista si autori care sustin ca o activitate sexuala suficient de intensa ar constitui, de asemenea, factor protector impotriva cancerului mamar.



Autopalparea: cea mai eficienta metoda anti-cancer mamar

Sigur ca, cea mai eficienta metoda de lupta impotriva cancerului de san, in afara evitarii factorilor de risc si a promovarii factorilor protectori, ramane autopalparea lunara a sanilor de catre fiecare pacienta in parte si prezentarea de urgenta la medicul specialist in cazul oricarei minime suspiciuni, precum si controlul ginecologic anual care trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu examinarea sanilor si axilelor. De aceea, este foarte important ca fiecare femeie, de la pubertate si pana cand moare, sa-si autopalpeze lunar sanii.


Cum se face in mod ideal aceasta autopalpare?


1. Imediat dupa menstruatie;
2. In fata oglinzii, de obicei dupa dus, dezbracata pana la brau (fapt ce ajuta observarea eventualelor modificari de forma, vascularizatie, volum, a eventualelor retractii mamelonare, a eventualelor asimetrii, a eventualelor modificari tegumentare, a nodulilor superficiali care "bombeaza" uneori sub piele, precum si a oricaror anomalii instalate de la o luna la alta);

3. Cu palma cu degetele reunite, cu mana relaxata (fapt ce creste sensibilitatea tactila a degetelor), cu blandete, evitand gesturile traumatizante;

4. Sanul se palpeaza si se inspecteaza bilateral de la stern pana la marginea laterala a toracelui si de la limita lui superioara pana la santul submamar, iar areola mamara si mamelonul se examineaza separat, cu mare atentie;

5. La sfarsitul examinarii se exercita o usoara presiune digitala atraumatica asupra mamelonului si a areolei, fapt ce permite exprimarea unei eventuale secretii mamelonare (intotdeauna patologica in afara perioadei de lactatie);

6. Palparea sanilor trebuie completata in mod sistematic cu palparea regiunilor axilare (zona numita in mod popular "sub-brat") pentru depistarea unor eventuali ganglioni limfatici palpabili (sanul dreneaza limfatic la nivel axilar). Palparea axilei este necesara si datorita faptului ca, de multe ori, glanda mamara prezinta o prelungire axilara anatomica (fiziologica);

7. Orice anomalie sesizata cu ocazia acestor autoexaminari lunare trebuie sa aduca de urgenta pacienta in fata medicului specialist.


Care sunt semnele si simptomele cancerului mamar?

Ca in orice neoplazie, simptomatologia apare, de obicei, cand e prea tirziu! Simptomatologia cancerului mamar poate imbraca urmatoarele aspecte:

* masa palpabila indolora;
* durere;
* deformari;
* scurgeri mamelonare (mai ales cele unilaterale);
* roseata (eritem) sau ulceratie tegumentara;
* prurit (mancarime), etc.



Mastectomia are acum alternative mai putin invazive

Un alt factor de stress care intarzie de multe ori prezentarea la medic este teama de mastectomie (ablatia chirurgicala a sanului), dar medicina moderna apeleaza acum la metode diagnostice si terapeutice mult mai putin invazive ca odinioara (sectorectomii si lumpectomii ce au luat in numeroase cazuri locul mastectomiilor radicale mutilante).

In plus, traim in epoca chirurgiei plastice si reparatorii, iar protezarea postoperatorie a sanului nu mai constiuie de mult o noutate.

Iar daca ar fi sa punem in balanta considerentele estetice invocate de aceste paciente cu riscul vital al maladiei neoplazice, viata ar trebui sa atarne intotdeauna cu mult mai greu!

Articol realizat in colaborare cu Mihai Dimitriu, Medic specialist obstetrica-ginecologie la Clinica de obstetrica-ginecologie "Sf Pantelimon" Bucuresti si asistent universitar UMF "Carol Davila" Bucuresti.

http://www.topsanatate.ro/articol/invata-s...amar-24301.html
onuta_dec
2 metode care depisteaza cancerul la san
Cancerul la san poate fi tratat cu succes, doar daca este descoperit la timp. Pana la sfarsitul anilor '70, palparea efectuata de medic era modul cel mai intalnit pentru a-l depista. Astazi, metodele de diagnosticare au facut progrese importante.


Ecografia mamara nu prezinta riscuri

Ecografia sanului este una dintre metode. Este recomandata si inainte de varsta de 35 de ani, spre deosebire de mamografie care poate fi efectuata doar dupa aceasta varsta. Daca tesuturile sanului sunt mai dense, daca sanul a fost operat sau iradiat, da rezultate mai bune decat mamografia. Dupa varsta de 40 de ani este indicat sa fie asociata cu aceasta.

"Ecografia mamara nu prezinta ricuri. Totusi, nu este o metoda 100% sigura pentru depistarea tumorilor. De exemplu, nodulii foarte mici nu sunt descoperiti cu ajutorul ei. Mult mai sigura si mai eficienta este mamografia" - precizeaza dr. ginecolog rezident Mihaela Lumei.

Ecografia nu este o metoda dureroasa. Este complemantara mamografiei si permite diferentierea dintre o masa solida si un chist, dar si vizualizarea leziunilor atunci cand sanii sunt densi.


Cum se efectueaza?

Ecografia foloseste ultrasunete, adica unde sonore de frecventa inalta pentru diferentierea leziunilor solide de cele lichidiene, pentru detectia si evacuarea chisturilor si pentru examenul sanilor.

Potrivit specialistului nostru, ecografia mamara se realizeaza la fel ca orice alta ecografie: se aplica un gel pe piele pentru ca transductorul sa se miste usor si pentru a elimina aerul dintre piele si acesta. Transductorul va fi presat pe piele si miscat pe toata suprafata sanului care trebuie evaluat. Odata ce procedura a fost efectuata, gelul se va inlatura de pe san si te vei putea imbraca.

Tehnica examinarii ecografice este facila si se realizeaza cu un aparat modern de radioterapie. Se examineaza toata suprafata sanului, inclusiv regiunile axilare. Eventualele modificari sunt inregistrate pe o hartie speciala (fotografie) sau pe un CD.

Dupa o ecografie mamara nu este necesar sa adopti un anumit stil de viata, o alimentatie sau o activitate anume, decat daca acest lucru este recomandat de catre medic.

Daca este realizata cu un aparat performant si interpretata de un specialist, ecografia sanului poate constitui un examen extrem de precis.


RMN-ul - o metoda costisitoare

O alta metoda prin care se poate depista cancerul la san este rezonanta magnetica. RMN-ul realizeaza o serie de imagini detaliate ale organelor interne, prin utilizarea unui magnet, a undelor radio si a unui computer.

"Este o metoda sensibila pentru depistarea tumorilor, dar se foloseste in special pentru depistarea metastazelor. Pentru nodulii la san cea mai utilizata si mai simpla ramane mamografia", declara specialistul nostru.

Este insa o investigatie foarte costisitoare. Din cauza faptului ca este foarte scumpa, este utilizata foarte putin. Este neiradianta, dar costul foarte mare nu justifica folosirea ei decat in anumite situatii, precum:

* descoperirea unei recidive locale;
* evaluarea tumorii inainte si dupa chimioterapie;
* descoperirea unei metastaze la celalalt san;
* examinarea sanului reconstruit dupa operatie.


Foarte important: specialistii afirma ca prin teste precum ecografia sau mamografia se depisteaza existenta tumorii maligne, diagnosticul cert de cancer mamar se pune numai dupa biopsie.

http://www.topsanatate.ro/articol/2-metode...-san-27249.html
This is a "lo-fi" version of our main content. To view the full version with more information, formatting and images, please click here.
Invision Power Board © 2001-2012 Invision Power Services, Inc.