Fetita mea a implinit de curand 2 anisori, dupa cum am mai citit si pe alte siteuri nu prea se incadreaza adica parca vorbeste prea putin, a fost un copil precoce din multe puncte de vedere dar la capitolul vorbit parca stam cam prost.
Recunosc ca am gresit fiind o familie bilingva am preferat sa vorbeasca sotul mai mult cu ea eu mai stalcind cuvintele, si se uita si la desene si muzica si incearca sa imite engleza.
Spune numerele pana la 10 in ambele limbi cand urcam scarile, repeta dupa noi, cunoste fructele-doar in limba romana, are un oarecare numar de cuvinte pe care le foloseste constient, in schimb nu formuleaza propozitii, stie doar nu place,
adica nu-i place, haide pack- adica haide putin, uneori o surprind ca spune 2 cuvinte unul dupa celalalt dar nu cred ca aceasta este intentia ei ci doar pur si simplu face o enumeratie.
Oare cum sa procedez sa-si dea drumul la vorba.
Mamicilor cat vorbesc copii vostri la aceasta varsta?

Marea majoritate dupa 2 ani incep sa-si dea drumul la vorba mai ales daca au frati mai mari sau sunt in comunitati ca cresa, gradinita Mai ales ca zici ca stie sa numere etc, e clar ca nu are probleme, ci pur si simplu asta e ritmul ei.

La mine cred ca este si mai rau. A facut 2 ani in Dec, dar numerele nu le stie, sau cel putin nu le spune pe nici o limba, doar pe a lui. Eu stiu de al meu ca este puturos si nu vrea pt ca daca vrea, raspunde folosind cuvinte daca nu doar pe limba lui. Dintr-o data arunca propozitie de genul "where's kiki?" or "where's mammy?", "no bad boy", "no sorry", dar prea mult nu vrea sa se arunce. Totul este pe toane: daca are chef va spune "door" dar daca nu, poti sa-i repeti pina te dai cu capul de usa ca nu va spune. Si eu am aceiasi problema insa stiu de la cea mare ca fiecare copil are ritmul lui. Tiffany am dus-o si la speach therapy pt ca vorbea (fraze, nu doar cuvinte) inapoiat comparat cu ceilalti copii de virsta ei, iar acum turuie de inebunesc.

Dupa 2 ani si-a dat si Miriam drumul la vorba...Si noi suntem bilingvi.Traim in Germania,sotul fiind mai mult plecat,eu vorbesc cu Miriam aproape numai romaneste...in jurul ei e numai nemteste,dar fata se descurca.Am observat ca de la inceput a avut acel instinct de supravietuire.In sensul ca se folosea de gesturi,mimica...sa se exprime,ca sa primeasca ce vrea(ma refer daca-i era sete,sau foame,sau vroia vreo jucarie...)
Am citit si eu multe articole...pt ca la inceput eram si eu tare derutata si mai ales nesigura....
Am ajuns la concluzia,cum zicea si o mamica aici in forum...mintea copiilor mici e ca un burete.Nici nu-ti poti da seama cat poate absorbi!
Si de la o alta mamica am invatat ca decat sa-mi invat copilul o limba stalcita,mai bine-l invat intai limba materna corect...Restul invata el din jur...
Si sa stii ca am ajuns sa descopar ca mai repede invata de la copii.Sunt multe cuvinte pe care le stie in ambele limbi,dar prefera sa le spuna in germana,ca asa vorbesc copii aici...

Cand a implinit Miriam 2 ani am fost si eu dezamagita,ca vorbea prea putine cuvinte....stiam ca de inteles intelege tot.Era foarte docila!Chiar ma miram cum isi aranjeaza frumos hainitele dupa ce se dezbraca,sau isi aprinde becul singura cand intra intr-o incapere intunecoasa,iar la iesire il stinge..imi intinde sticla goala de ceai,imi deschide frigiderul...si ma rog,ar fi atatea de enumerat....

Iar acum la 2 ani si 4 luni le turuie.....Si e asa de sfatoasa!!!
Si-a dat asa dintr-o data drumul...
O vad cum se joaca genul ala "schimb de roluri" cu papusile ei,sau jucariile de plus...Sau isi rasfoieste cartile si descrie ce vede in poze...
Ma rog,e activa!
Ma asteptam la mai rau...dar se pare ca,copii au un instinct mult mai bun decat noi parintii...
De aceea,sfatul meu este sa nu disperi.Si mai ales acum,la 2 ani.
Poate mai vorbim mai incolo,pe la vreo 4-5 ani.Ca sa nu zic ca cine stie ce va iesi pe la 6,cu scoala.....

Din ce stiu eu, in familiile bilingve, copii vorbesc mai tarziu, dar incep sa vorbeasca in ambele limbi. Nu cred ca varsta de doi ani e un etalon pentru a spune ca vorbeste prea putin. Faptul ca la varsta asta are un bagaj de cuvinte si a inceput sa asocieze cate doua ar trebui sa te linisteasca. Si cand o incepe......
Victor (1an si 11luni) vorbeste mult si face propozitii intregi ("vai de capul meu, nu e bine, din nou" ), dar spune unele cuvinte stalcit, altele corect, astfel ca mai mult noi, cei din familie, il intelegem. Finul meu are 2 ani si o luna si nu spune decat "mami". Fetita prietenei mele nu a vorbit pana la 2 ani si 4 luni si cand a inceput, a inceput sa faca "compuneri" direct
Fiecare cu ritmul sau.

si tudor acum incepe abia... a fost super tare intr-o seara, eram toti la masa, nu stiu ce mancam, insa el vroia paine prajita cu unt si dulceata.... imi tot arata prajitorul de paine, sa pun painea in el, eu nu si pace (credeam ca vrea sa se joace doar), si la um moment dat imi aduc copilul tare si ferm: unt!

atunci imi pica fisa: vrei paine prajita cu unt? da! luam untul prajim painea, el arata in continuare dezamagit. cand il intreb care e ptoblema, imi raspunde: tot! cu greau mi-a picat fisa ca tot este paine cu unt si dulceata, insa de atnci eu tot trebuie sa ghicesc ce inseamna tot intr-o multime de situatii...

draga mea, stai linistita...
fratele meu a vorbit la 4 ani si jumatate. bine, a mai zis el cuvinte inainte, dar de-abia la 4 ani jumate le-a legat. ai mei au fost cu el la doctori si i-au zis ca n-are nimic copilul decat ca e mai puturos. acum e manager de proiect la ditai brandul international si are peste 5.000 ron salariul.

:)

noi nu suntem o familie bilingva, insa Darius spune foarte putine cuvinte, nu leaga propozitii
o singura dat a spus "mama tai", adica mama stai pentru ca l-a auzit pe sotul meu
spune putine cuvinte,dar din ce in ce mai multe si mai corecte
la inceput spunea pepii la copii, iar acum spune opiii